Avansul tehnologiei în zona bancară este, încă, destul de lent, ceea ce permite dezvoltarea băncilor digitale și altor fintechuri.
Dovadă stă și evoluția plăților instant în euro (Sepa Instant Credit Transfer – SCT INST), care în șapte ani de la lansare, în 2018, au ajuns la o pondere de numai un sfert (25%) din totalul plăților în moneda europeană.
În România, doar două bănci permit transferuri instant în euro: Libra Bank (atât pentru plăți, cât și pentru încasări) și Banca Transilvania (doar pentru încasări).
Astfel că un transfer în euro poate dura 3,4, chiar și 5 zile, deși suntem în plină epocă digitală.
Nici alte țări vecine nu stau mai bine la plățile instant în euro: în Polonia sunt doar 3 bănci prin care se fac plăți instant, în Ungaria – 1, în Cehia – 5. Bulgaria este cea mai avansată în această privință, cu 12 bănci, în contextul în care această țară va adopta moneda euro de anul viitor.
În marile țări europene (Germania, Franța, Italia, Spania, Austria) plățile în euro se fac în principal instant.

Nici în alte țări mari cu monedă proprie nu sunt dezvoltate plățile instant în euro: doar o bancă în Norvegia, 5 în Suedia, 39 în Marea Britanie, conform statisticilor European Payments Council.
Doar că România are atât de mulți locuitori care trăiesc și muncesc în Europa iar legăturile cu alte țări europene sunt atât de strânse încat este de mirare că autoritățile au întârziat atât de mult integrarea monetară, în loc să elimine problema cursului valutar.
Un plan serios de adoptare a monedei euro ar fi disciplinat și finanțele țării, ar fi stimulat și creșterea economică și investițiile străine.
Numai că de „Comitetul de pregătire a trecerii la euro din Banca Națională a României” înființat în urmă cu 15 ani, nu a mai auzit nimeni.
Am preferat să adoptăm politica suveranistă a polonezilor, ungurilor sau slovacilor, în loc să luăm exemplul bun al Bulgariei.
Așa că nu e de mirare că unii cititori se plâng că trebuie să aștepte 3-4 zile pentru un transfer în euro între două bănci românești. (Vezi acest articol din Întreabă Banca)
Nu există comentarii pentru această știre.
După o săptămână de la publicarea articolului în care semnalam că Revolut face reclamă unei false aplicații Revolut pentru fraude, paginile și postările frauduloase sunt încă active pe rețeaua socială... detalii
Pe Facebook există o postare cu un articol fals care imită site-ul Libertatea, realizat cu AI, despre o inexistentă dezbatere la emisiunea Sintea Zilei de la Antena 3, moderată de... detalii
Guvernul a ales firma americană Mastercard să facă aplicația cu portofelul digital național pentru români, în care vor fi introduse datele cărților de identitate, cardurilor de sănătate, permisele de conducere... detalii
„Revolut a lansat o nouă aplicație, Revolut Slots, cu care poți câștiga mii de euro”, anunță două fete generate cu siguranță cu AI, adică imagini false, într-un clip sponsorizat pe... detalii
Credit medical cu acte false, acordat de un IFN
Nu e nici IFN, nici recuperator de credite. Ghici ce e?
Revolut, amendată pentru informații înșelătoare despre investiții fără comisioane
Raiffeisen nu mi-a închis un cont inactiv de patru ani, apoi mi-a pus poprire
De ce-și ascunde Revolut fraudele, ca fluturele ochii de păun?
Îmi este rușine că am fost înșelată cu investiția în criptomonede
TBI Bank ascunde dobânda la credite
Care bănci acordă credite ipotecare românilor din străinătate și în ce condiții
Dobânda creditului din reclama BRD poate fi de trei ori mai mare
BRD i-a blocat cardul de pensie unui bătrân bolnav