Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026

Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 21,09 miliarde lei după primele trei luni ale anului curent (-1,03% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea consemnată în același trimestru al anului trecut, când a reprezentat -2,28% din PIB. 

Astfel, înainte de turbulențele politice, eram bine încadrați pe traiectoria de ajustare a minusului bugetar de la -7,62% din PIB în 2025 până la -6,24% din PIB pe anul în curs, spre cerința Maastricht de cel mult -3% din PIB. Necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv, situație în care ne aflăm încă din 2019 (-4,64% atunci, de la -2,88% în 2018). 

În contextul creșterii economice aflată în pierdere de viteză de (0,7% pe întreg anul trecut și incertă în T1 2026 după un -1,9% ajustat sezonier în T4 2025), încasările nominale au fost mai mari cu 12,3% în prima lună din 2026 (+17,43 miliarde lei). Pe fondul unei inflații anuale de 9,6% (media T1 2026), acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,4 pp raportat la PIB (de la 7,4%, până la 7,8%). 

Totodată, s-a consemnat și o diminuare de -5,13 miliarde lei a cheltuielilor publice, care a însemnat o scădere a ponderii în PIB estimat curent de la 9,7% până la 8,8%. Chiar și așa, în primele trei luni din 2026, statul a cheltuit cam 113 lei la fiecare 100 de lei încasați.

Din păcate, un deficit important a rămas la bugetul asigurărilor sociale (-1,76 miliarde lei), în pofida subvenționării consistente de la bugetul de stat (9,85 miliarde lei, adică aproape o treime din CAS colectat).

Pe fondul susținerii plății pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mare decât cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost considerabil îmbunătățit de bugetele locale. Excedentul acestora a urcat la +9,38 miliarde lei, adică (peste 6 miliarde lei doar în martie, după majorările substanțiale de impozite). Aici avem și o posibilă explicație pentru presiunea generalizată în teritoriu pentru demiterea premierului.

De remarcat majorarea substanțială a veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+19%, adică 2,87 miliarde lei mai mult, dată fiind creșterea de +53% la impozitul pe dividende) și avansul moderat în cazul contribuțiilor de asigurări (+7% și doar +3,48 miliarde lei în plus), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu 53,28 miliarde lei (35,2% din venituri). 

Rezultatul per total, ameliorat cu 16 miliarde lei

Cheltuielile statului au marcat o scădere de -2,8% (-5,13 miliarde lei nominal sau de la 9,7% la 8,8% din PIB), în contrast cu creșterea veniturilor. De remarcat scăderea puternică a cheltuielilor de capital (-48,6%). Acestea au fost de numai 6,94 miliarde lei față de 13,49 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut.

După ce s-au tăiat diverse sporuri și nu s-au mai indexat salariile bugetarilor, ajunși la coada clasamentului evoluției puterii de cumpăre pe ramuri de activitate, cheltuielile de personal s-au diminuat cu -3% (-1,28 miliarde lei). Asistența socială, fără indexarea pensiilor la început de an, a consemnat o scădere marginală (-0,2% sau -100,4 milioane lei). 

Proiectele din fonduri externe nerambursabile PNRR au avut o valoare considerabil mai mare față de primele trei luni ale anului trecut (+3,19 miliarde lei, adică +118,4%). Totodată, alocările pentru bunuri și servicii au crescut cu aproape 6% (+1,29 miliarde lei), în timp ce subvențiile au fost mai mici cu -11,1%.

În fine, ar mai fi de semnalat creșterea înregistrată de cheltuielile cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior(de la 12,50 miliarde lei, până la 13,37 miliarde lei nominal).

Ele au reprezentat 63% din deficitul bugetar acumulat. Altminteri, performanță notabilă și cu austeritatea aferentă, ameliorat față de ianuarie-martie 2025 cu 22,56 miliarde lei.