Producţia de cereale boabe anunţată de INS pentru anul 2025 a crescut cu nu mai puțin de 37,2% față de anul precedent, de la 17,87 milioane tone la 24,51 milioane tone.
În condițiile unei extinderi marginale a suprafețelor cultivate (+0,7%), a contat în mare măsură vremea mult mai favorabilă, care a determinat avansul randamentelor la hectar.
În contextul unei ponderi de numai 3% a sectorului agricol în PIB, combinat cu efectul sectorului zootehnic, rezultatul de ansamblu a ajuns la +6,6% în termeni de volum.
Efectul agriculturii asupra evoluției economice de anul trecut a echivalat cu o creștere de 0,2 puncte procentuale a PIB, respectiv o treime din avansul dat de valoarea adăugată brute (+0,6pp).
Urmare a nivelului relativ bun consemnat la porumb (în revenire față de 2024 dar sub performanțele din 2022 și 2023), România s-a situat pe a treia poziție în UE la această cultură, după Franța și Polonia (nota bene, deși am avut cea mai mare suprafață cultivată).

La grâu ne-am situat pe locul patru (atât ca producție dar și ca suprafață), după Franța, Germania și Polonia, după ce am consemnat cea mai bună producție din ultimii patru ani dar sub cea din 2021.
La floarea-soarelui, în contextul rezultatului bun, similar cu cele din 2022-2023, țara noastră a revenit peste pragul de 2 milioane tone și a revenit pe prima poziție, înaintea Franței.
La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Franța, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia.
Ar mai fi de reținut creșterea semnificativă înregistrată la legume, care au marcat cea mai bună recoltă de după 2021, cu 2,53 milioane tone (+21% față de 2024), precum și expansiunea de la rapiță (cele 2,5 milioane tone au însemnat un avans anual de +112%, venit însă după un declin de -34% în 2024).
Repoziționarea României între statele UE la principalele culturi agricole arată că, în pofida condițiilor pedo-climatice favorabile, încă nu reușim să avem producții la hectar de nivel european fără tehnologii moderne extinse sau investiții în sisteme de irigații.
Doar suprafețele mari, cultivate la randamente în mare parte mediocre, ne mențin în topurile europene.
Nu există comentarii pentru această știre.
Modelul de creștere economică bazat în principal pe consum și pe alimentarea cererii interne și-a atins limitele și nu mai este sustenabil. Este nevoie de reorientarea economiei românești către investiții... detalii
Producţia de cereale boabe anunţată de INS pentru anul 2025 a crescut cu nu mai puțin de 37,2% față de anul precedent, de la 17,87 milioane tone la 24,51 milioane... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 21,09 miliarde lei după primele trei luni ale anului curent (-1,03% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu -0,4% în ianuarie 2026 față de luna anterioară, însă a crescut cu 0,2% pe cea ajustată... detalii
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026
Producția industrială, -7,3% pe seria brută în prima lună a anului
Comerțul cu amănuntul a trecut pe minus pronunțat în ianuarie 2026
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%