De ce-și ascunde Revolut fraudele, ca fluturele ochii de păun?

Revolut nu vrea să facă publice informații despre fraude și reclamații: numărul și valoarea acestora, precum și modul în care au fost soluționate.

Am trimis la Revolut următoarele întrebări:

– Cate fraude au fost inregistrate de Revolut?

– Cate fraude au fost reclamate de clienti? Cum s-au solutionat? Cate  despagubiri au fost acordate celor pagubiti?

– Care a fost valoarea fraudelor? Cate dintre acestea s-au recuperat?

– Cate reclamatii s-au primit? Cum au fost solutionate? Care au fost cele mai frecvente reclamatii?

Revolut nu a răspuns la nicio întrebare, pentru că „acestea nu fac obiectul comunicării publice a companiei.”

De ce ar ascunde o companie datele privind fraudele și reclamațiile, adică tocmai cele mai importante informații pe care clienții acesteia ar trebui să le afle, pentru a știi cum sunt protejați și cum li se rezolvă o problemă?

Pentru că o companie nu este interesată de rezolvarea problemelor clienților, ci doar să-i înmuțească, să ia comisioane pentru tranzacții, să ia bani de la unii și să dea credite la alții pentru a-și spori profitul?

Oare o companie nu ar trebui să aibă obligația morală, dacă nu legală, să publice și astfel de informații, nu doar cele privind cifrele de afaceri, veniturile, cheltuielile și profitul?

Nu cumva informațiile care-i privesc pe clienți ar trebui să primeze, în fața celor ale corporației?

Mai ales că Revolut este aplicația prin care se fac dacă nu cele mai multe fraude, cu siguranță printre cele mai multe, cel puțin în România, conform plângerilor primite de la cititori:

Revolut este o bancă preferată de escroci pentru fraude

Pentru că Revolut a reușit să atragă un număr foarte mare de români, 4,8 milioane la finalul lui 2025, aproape o treime din popuția României, cu un cont online și card gratuite, pe care nu se putea pune poprire, fiind vorba de o bancă din Lituania.

Revolut îi sfidează nu doar pe clienți, ci și pe jurnaliști, firmele concurente, poate și autoritățile de supraveghere și reglementare, când vine vorba să-și dezvăluie informațiile despre afacerile din România.

Am trimis la Revolut următoarele întrebări despre rezultatele băncii din România în 2025:

– Care a fost rezultatul financiar, profit/pierdere?

– Care a fost valoarea creditelor si depozitelor?

– Care a fost valoarea tranzactiilor?

– Care a fost valoarea investitiilor? Cate dintre investitii au fost in criptomonede?

Răspunsul Revolut: „Grupul Revolut nu comunică în Raportul anual pentru 2025 indicatori financiari la nivel de piață. De asemenea, compania nu comunică cifre separate la nivel de piață pentru numărul de clienți care utilizează serviciile de trading.”

Se pune întrebarea: de ce oare băncile românești sunt obligate să publice informații de bază despre activitatea lor, precum profitul sau pierderea, valoarea creditelor, a depozitelor și a tranzacțiilor, în timp ce sucursala unei bănci din Lituania are libertatea de a publica ce vrea?

– Sucursalele bancilor straine sunt obligate sa publice informatii despre activitatea acestora (profit/pierdere, indicatori de risc, active, pasive etc.) in Romania?

– Ce informatii sunt obligate sa raporteze la BNR sucursalele bancilor straine?

– BNR poate dezvalui informatiile despre activitatea sucursalelor bancilor straine, daca acestea nu le fac publice?

– Cum sunt supravegheate de BNR sucursalele bancilor straine?

Am trimis aceste întrebări la BNR și așteptăm răspunsurile.

Informațiile furnizate de Revolut

Singurile informații pe care ni le-a furnizat Revolut sunt numărul de clienți și dinamica afacerilor, respectiv a creditelor, depozitelor și tranzacțiilor:

Baza de clienți retail a crescut cu 12%, ajungând la 4,8 milioane de clienți şi la o rată de penetrare de 27% din populația totală cu vârsta peste 6 ani. 

Primul an complet de activitate a sucursalei locale a Revolut Bank UAB a marcat și creșterea cu 15% a numărului de clienți care utilizează Revolut ca bancă principală. 

În timp ce depozitele totale deținute de clienții locali (retail și companii) au crescut cu 30% față de anul precedent, produsele de creditare au continuat să consolideze relația cu clienții din România. 

Portofoliul de credite din România a crescut cu 68% în 2025 față de 2024, iar numărul de credite personale acordate pe plan local a crescut cu 44%. 

Diversificarea ofertei locale a contribuit la creșterea cu 111% a soldurilor clienților individuali deținute în conturi de economii și instrumente de investiții precum Conturile flexibile de investiții.

Clienții Revolut folosesc activ produsul pentru nevoi financiare zilnice, demonstrate printr-o medie de 12 plăți cu cardul efectuate lunar, dar și de ponderea plăților cu cardul efectuate local (78% din totalul tranzacțiilor cu cardul). 58% din plățile cu cardul au fost efectuate cu carduri fizice și 42% cu carduri virtuale. Transferurile de bani peer-to-peer între utilizatorii Revolut au progresat cu 15% ca volum total comparativ cu anul 2024, depășind 129 de milioane de transferuri. 

Revolut Business a înregistrat, de asemenea, o creștere puternică pe piața locală, cu o bază de clienți în creștere cu 32% și volumul tranzacțiilor mai mult decât dublu (126% față de anul precedent). 

Datele despre fraude, ascunse într-un studiu

La întrebările despre fraude, Revolut ne-a trimis doar principalele concluzii ale celui mai recent studiu Revolut – Raportul privind securitatea consumatorilor și criminalitatea financiară:

Escrocheriile legate de achiziții sunt cel mai frecvent tip de înșelătorie, iar fraudele legate de locurile de muncă continuă să crească rapid. În ciuda naturii în continuă schimbare a fraudei, escrocheriile legate de achiziții sunt în mod constant printre formele cel mai des întâlnite. Cu toate acestea, în 2025, s-a înregistrat o evoluție surprinzătoare și a scam-urilor legate de locurile de muncă la nivel global, acestea crescând de aproximativ 3 ori de la an la an și reprezentând acum 22% din totalul cazurilor de fraudă.

În România în mod specific, datele arată că 20% din escrocheriile raportate au provenit din Facebook în cursul anului 2025, toate platformele Meta cumulând aproape jumătate din totalul escrocheriilor provenite de pe rețelele de socializare. Telegram s-a clasat pe locul al doilea, cu 19%. În special, scam-urile de cumpărături s-au dovedit a fi cea mai răspândită amenințare pentru clienții locali, reprezentând 60% din totalul cazurilor raportate. Escrocheriile legate de locurile de muncă au reprezentat 15%, al doilea cel mai mare tip de fraudă, urmate de escrocheriile legate de investiții (7%). 

Alte constatări: 

• Telegram, pe trend pozitiv – Fraudele provenite de pe Telegram reprezintă acum o cincime din escrocheriile raportate (21%). Consumatorii pot crede că aceste platforme sunt sigure datorită naturii lor criptate. Confidențialitatea și criptarea conversațiilor sunt comercializate ca niște caracteristici cheie, dar aplicațiile de mesagerie instant au devenit un instrument principal pentru escrocii care doresc să opereze departe de orice formă de supraveghere autorizată. 58% din totalul escrocheriilor legate de locurile de muncă la nivel global au provenit de pe Telegram, dovedind că acest mediu s-a dovedit deosebit de eficient pentru înșelăciunile complexe.
• Meta continuă să domine peisajul fraudelor online – Platformele Meta combinate contribuie cu aproape jumătate (44%) dintre cazurile de fraudă raportate către Revolut la nivel global în 2025. Raportul marchează a patra perioadă consecutivă de analiză în care Meta se află pe această poziție.
• TikTok în ascensiune – Deși volumul fraudelor provenite din TikTok rămâne relativ scăzut în comparație cu platformele mai consacrate, s-a observat o creștere de 6X de la an la an a procentului de fraude care își au originea în această aplicație.

Potrivit unui studiu realizat de Juniper și comandat de Revolut, platformele de socializare au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro anul trecut, din reclame frauduloase care au vizat utilizatorii europeni.

• În 2025, se estimează că 10% din toate veniturile din publicitatea difuzată pe rețelele sociale din Europa au provenit din încasările de pe urma reclamelor frauduloase.
• Pentru România, mai exact, platformele de socializare au generat venituri de aproape 70 milioane de euro din reclamele frauduloase care au vizat utilizatorii români. 

• Europenilor prezenți pe platformele de social media li s-au afișat aproape 1 trilion de reclame frauduloase în 2025.
  • Un utilizator mediu vede, în medie, 190 de reclame frauduloase pe lună, o cifră care se preconizează că va crește la 250 până în 2030, dacă tendințele actuale persistă.
  • Una din 10 reclame afișate utilizatorilor de rețele sociale din Europa promovează o escrocherie.
• România este o țintă primară, reprezentând 12,6% din veniturile generate la nivel european de reclame frauduloase, un procent mai mare decât cele înregistrate pentru Regatul Unit (11%), Franța (9,5%) și Germania (9,9%).
• Din 2022, veniturile generate din reclamele frauduloase din Europa au crescut vertiginos, de la 2,9 miliarde euro la 3,8 miliarde de euro – o creștere de 58% în doar 3 ani.