Îmi este rușine că am fost înșelată cu investiția în criptomonede

„Bună ziua. Va scriu în legătură cu o înșelăciune financiară. Cum ma puteți ajuta vă rog să-mi protejați conturile din George BCR, ceea ce mi-a mai rămas după ce am făcut transferuri în platforma TRUST WALLET SUPORT, și dacă este posibil să mă ajutați să-mi recuperez din banii depuși în această platformă. Nu știu ce ar trebui să fac pe mai departe, nu știu cum să procedez. Îmi este rușine de mine însămi și de dvoastra. Mulțumesc pentru înțelegere pentru ajutor”, ne-a scris o cititoare, la Reclamații Bănci.

Deși pare greu de crezut, înșelătoriile cu investiții în criptomonede sau acțiuni au devenit atât de sofisticate, atât tehnic, cu site-uri și platforme greu de depistat că sunt false, cât și prin gradul complex de manipulare psihologică (inginerie socială), încât nici măcar celor păcăliți nu le vine să creadă că au pățit așa ceva, cum este cazul de față.

Doamna a fost înșelată cu un fals portofel de criptomonede (crypto wallet) copiat după cel al unei platforme crypto cunoscute, Trust Wallet.

Falsele portofele crypto, cea mai răspândită metodă de înșelătorie

Portofelele cripto false reprezintă cea mai răspândită metodă de înșelătorie online, conform Trust Wallet.

Aceste false portofele poartă numele unor portofele sau platforme de criptomonede reale, în acest caz Trust Wallet Support.

„Aplicațiile contrafăcute apar adesea pe site-uri web neoficiale sau magazine de aplicații și imită portofele legitime. Odată descărcate, acestea vă pot fura cheile private sau vă pot păcăli să transferați fonduri către escroci. Descărcați întotdeauna aplicații portofel din surse verificate, cum ar fi Google Play Store sau Apple App Store”, conform Trust Wallet:

Airdrop-uri frauduloase

Airdrop-urile promit adesea token-uri sau NFT-uri gratuite ca instrument de marketing pentru proiecte noi. Escrocii exploatează acest lucru prin trimiterea de token-uri nesolicitate sau prin crearea de site-uri web airdrop false care vă cer să conectați portofelul sau să aprobați tranzacții. Aceste tranzacții vă pot goli instantaneu portofelul.

Tactici de inginerie socială

Escrocii se prezintă frecvent drept reprezentanți ai serviciului de asistență pentru clienți sau membri ai comunității pe platforme precum Discord și Telegram. Aceștia pot solicita informații sensibile, cum ar fi seed phrase (parola portofelului cripto), sau vă pot direcționa către site-uri web frauduloase sub pretextul că vă ajută să rezolvați o problemă.

Tokenuri false (Copycat Tokens)

Tokenurile false sunt o altă înșelătorie comună. Escrocii creează tokenuri care arată identic cu criptomonedele populare, dar au adrese contractuale diferite. Aceste tokenuri false îi atrag adesea pe utilizatori să investească în active fără valoare.

Cum se fac înșelătoriile

Există mulți oameni naivi care pun botul la promisiuni de câștiguri irezistibile primite de regulă pe rețelele sociale precum Facebook, Whatsapp, Telegram sau Tiktok.

Ei cred că pot câștiga mulți bani, foarte rapid, chiar și în câteva ore. Însă toate acestea, sunt, firește, înșelătorii sau fraude.

Orice ofertă de câștiguri prin investiții în criptomonede, acțiuni sau ETF-uri primită de la o persoană necunoscută este o escrocherie.

Dar pentru a-i convinge pe cei naivi, escrocii fac pe impostorii: îi sună pe cei momiți sau le trimit mesaje în care se dau drept reprezentanți ai unor bănci, platforme de criptomonede sau chiar instituții precum BNR, ASF, BVB sau chiar Poliția sau Interpolul.

Apoi le trimit diverse documente false drept dovezi ale investițiilor foarte profitabile sau îi pun să-și descarce aplicații false sau portofele de criptomonede care le imită pe cele reale.

Cel mai rău ajunge cel care se lasă convins să-și descarce pe telefon o aplicație de control la distanță, precum Anydesk, cu care escrocul poate să preia controlul telefonului celui înșelat și-i poate fura banii din conturi. Ba chiar poate să-i facă un credit pe numele lui.

De aceea, băncile și instituțiile care trebuie să-i apere pe oameni ar trebui să facă mult mai mult pentru protejarea  victimelor fraudelor și prevenirea escrocheriilor financiare.

Când spun mult mai mult, vreau să spun, de fapt, că trebuie să facă de o mie de ori mai mult decât fac acum.

Un singur exemplu: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) nu are NICIO informație pe site-ul oficial despre fraude sau înșelătorii online.

În privința băncilor, sunt necesare, în primul rând, mai multe măsuri de depistare și blocare a transferurilor către persoane sau firme suspecte de fraude sau înșelătorii.

Dar, în primul rând, băncile trebuie să investească nu neapărat mai mult, ci mai eficient, în informarea despre fraudele și utilizarea în siguranță a aplicațiilor, investițiilor și plăților.