Am cumpărat o mașină, apoi Poliția m-a oprit și mi-a luat actele, pentru că era sub sechestru

Mai mulți cititori ne-au scris că după ce au cumpărat o mașină, fie nu au putut să o înscrie, fie, și mai rău, au fost opriți în trafic de Poliție și le-au fost confiscate actele, pentru că mașina era sub sechestru, fără ca ei să știe.

De ce apar astfel de situații, precum cea sesizată de un cititor la Întreabă Banca? 

Pentru că cei care au vândut mașinile au fost executați silit pentru diverse datorii, caz în care executorii judecătorești instituie și sechestru pe bunurile mobile, precum mașinile.

O mașină aflată sub sechestru nu poate fi vândută, logic și legal, însă cei care o vând:

• fie nu știu că executorul a pus sechestru pe mașină;

• fie sechestrul a fost pus imediat după ce mașina a fost vândută și încă nu s-au făcut actele;

• fie vânzătorul nu știe că nu are voie să vândă o mașină sub sechestru;

• fie vânzătorul o vinde intenționat, pentru a scăpa de executarea silită;

De aceea, atunci când cumpărați o mașină trebuie să verificați dacă aceasta nu se află sub sechestru.

Cum verific online o mașină sub sechestru?

Verificarea unei mașini sub sechestru se poate face online, la Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM), fosta Arhivă Electronică de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM). Vezi detalii, în acest articol din Reclamații Bănci:

Cum verific online daca o masina este sub sechestru?

Executorii judecătorești sunt obligați de lege să înregistreze la RNPM sechestrul asupra unei mașini, conform Codului de Procedură Civilă, articolul 742, Publicitatea sechestrului:

(1) Despre aplicarea sechestrului se va face mențiune, la cererea executorului judecătoresc, în registrul comerțului, în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, în registrul succesoral ținut de Camera Notarilor Publici sau în alte registre de publicitate, după caz.

(2) De la data înscrierii, sechestrul devine opozabil tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra bunului respectiv.

Cel care cumpără o mașină sub sechestru înscrisă în RNPM nu poate avea vreun drept legal asupra acesteia (sechestrul a devenit opozabil, în termeni juridici), chiar dacă a fost de bună-credință, adică nu a știut de această situație.

Precizări de la Poliția Română

Ce se întâmplă când cel care a cumpărat o mașină sub sechestru este oprit de Poliție? am întrebat Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), care ne-a transmis următorul răspuns, prin Centrul de Informare şi Relaţii Publice:

Regimul juridic al sechestrării autovehiculelor este reglementat de Codul de procedură civilă, în materia executării silite.

Potrivit art. 740 din Codul de procedură civilă, în cadrul procedurii de urmărire a unui autovehicul, proprietatea debitorului, executorul judecătoresc poate dispune sechestrarea acelui bun, făcând mențiunea acestei măsuri pe certificatul de înmatriculare, precum și pe cartea de identitate a autovehiculului, dacă acest lucru este posibil.

Totodată, același text de lege prevede că un exemplar al procesului-verbal de urmărire a autovehiculului se comunică atât organelor de poliție rutieră, cât și organelor fiscale în raza cărora a fost înmatriculat bunul, pentru notarea măsurii în evidențele proprii.

Poliția rutieră nu este autoritatea care dispune măsura sechestrului și nu are calitatea de parte în procedura de executare silită. Măsura este dispusă de executorul judecătoresc, în condițiile legii, iar poliția rutieră este informată ulterior, prin comunicarea procesului-verbal, în vederea îndeplinirii atribuțiilor expres prevăzute de Codul de procedură civilă.

În mod similar, în cazul măsurilor dispuse în cadrul procedurilor de executare silită fiscală, datele privind sechestrul aplicat asupra autovehiculelor sunt comunicate poliției rutiere de către organele fiscale competente/organele de executare silită fiscală, potrivit dispozițiilor legale incidente, poliția rutieră având același rol limitat de notare în evidențele proprii și, după caz, de îndeplinire a măsurilor operative prevăzute de lege, fără a fi autoritatea care instituie sechestrul ori care gestionează procedura de executare. 

Astfel, datele privind autovehiculele sechestrate sunt operate în evidențele poliției rutiere numai în baza actelor comunicate de executorii judecătorești sau, după caz, de alte organe competente potrivit legii. Aceste mențiuni au un caracter administrativ și operativ, fiind necesare pentru aplicarea dispozițiilor art. 740 din Codul de procedură civilă, respectiv pentru situațiile în care autovehiculul urmărit trebuie identificat în trafic, iar poliția rutieră poate proceda la oprirea acestuia, ridicarea certificatului de înmatriculare și a cărții de identitate a vehiculului, încunoștințarea conducătorului auto și informarea executorului judecătoresc care a instituit măsura.

Prin urmare, evidențele poliției rutiere nu au natura juridică a unui registru public de publicitate a sechestrului și nu sunt constituite în scopul certificării situației juridice integrale a unui autovehicul pentru potențialii cumpărători. Aceste evidențe reflectă comunicările primite de la organele competente și servesc exercitării atribuțiilor legale ale poliției rutiere, nu publicității generale a sarcinilor, interdicțiilor sau altor măsuri care pot afecta dreptul de dispoziție asupra unui bun mobil.

O persoană care intenționează să achiziționeze un autovehicul are posibilitatea să efectueze, anterior încheierii contractului, mai multe verificări prudente, printre care:

• solicitarea de la vânzător a certificatului de înmatriculare și a cărții de identitate a vehiculului, pentru a verifica dacă există mențiuni înscrise cu privire la sechestru sau alte măsuri;

• verificarea concordanței dintre persoana vânzătorului și proprietarul înscris în documentele vehiculului;

• solicitarea de documente suplimentare de la vânzător, din care să rezulte dreptul de proprietate asupra autovehiculului și lipsa unor litigii, sarcini ori interdicții de înstrăinare;

• consultarea registrelor de publicitate prevăzute de lege, în special a Registrului Național de Publicitate Mobiliară – RNPM, fosta Arhivă Electronică de Garanții Reale Mobiliare – în măsura în care măsura a fost înscrisă în acest registru;

• solicitarea sprijinului unui notar public, avocat, executor judecătoresc sau al unui alt specialist în domeniul juridic, în situațiile în care cumpărătorul dorește o verificare mai amplă a situației juridice a bunului.

Totodată, trebuie avut în vedere că simpla verificare a documentelor autovehiculului nu poate garanta, în toate situațiile, inexistența unei sarcini sau a unei proceduri de executare, mai ales dacă măsura nu a fost încă înscrisă pe documentele vehiculului ori dacă există decalaje între momentul dispunerii măsurii, comunicarea acesteia și operarea mențiunilor în evidențele diferitelor instituții.

Referitor la publicitatea sechestrului, art. 742 din Codul de procedură civilă prevede că, despre aplicarea sechestrului, se face mențiune, la cererea executorului judecătoresc, în registrul comerțului, în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare – în prezent Registrul Național de Publicitate Mobiliară -, în registrul succesoral ținut de Camera Notarilor Publici sau în alte registre de publicitate, după caz. De la data înscrierii, sechestrul devine opozabil persoanelor care, după înscriere, dobândesc vreun drept asupra bunului respectiv.

Așadar, legiuitorul a stabilit în mod distinct mecanismul de publicitate juridică a sechestrului. Acesta nu este reprezentat de evidențele poliției rutiere, ci de registrele de publicitate prevăzute de lege. Rolul poliției rutiere este unul limitat și determinat de dispozițiile art. 740 din Codul de procedură civilă, respectiv de notare a măsurii în evidențele proprii și de efectuare a demersurilor prevăzute de lege în situația identificării în trafic a autovehiculului urmărit.

Cu privire la cea de-a doua întrebare, instituirea unei baze de date publice privind autovehiculele supuse sechestrului presupune o reglementare legală expresă.

În lipsa unei asemenea prevederi legale exprese, poliția rutieră nu poate pune la dispoziția publicului o bază de date generală privind autovehiculele sechestrate.

Poliția rutieră nu gestionează executarea silită, nu dispune sechestrul, nu stabilește existența ori valabilitatea creanței și nu are competența legală de a confirma, pentru circuitul civil, dacă un autovehicul este liber de orice sarcini.

În concluzie, anterior achiziționării unui autovehicul, cumpărătorii sunt sfătuiți:

• să verifice documentele autovehiculului,
• să se asigure că vânzătorul este proprietarul înscris în acte,
• să consulte registrele de publicitate prevăzute de lege și, dacă este cazul,
• să solicite sprijinul unui specialist în domeniul juridic.

Poliția rutieră poate opera mențiuni privind sechestrul numai în baza actelor comunicate de organele competente și poate acționa în condițiile strict prevăzute de Codul de procedură civilă, însă nu are competența legală de a administra un registru public destinat verificării de către potențialii cumpărători a situației juridice a autovehiculelor.