Datoria publică a depășit pragul de 60% în martie 2026

Datoria publică a României a ajuns la 60,2% din PIB la finele lunii martie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 1.170,56 miliarde lei, valoare cu circa 33 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (1.137,32 miliarde lei). 

Nivelul de 60,2% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform datelor disponibile în comunicatul INS nr.138 din 5 iunie 2026, respectiv 1.943,99 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii martie 2026 la rezultatul economic din perioada T2 2025 – T1 2026, varianta provizorie 1.

Astfel, procentajul critic a depășit pragul de 60%, chiar și în condițiile raportării datoriei publice la un PIB majorat și adus la zi, conform primelor date ale INS. Foarte probabil, este și explicația pentru care nu au fost publicate până acum datele operative pentru lunile aprilie și mai, în așteptarea comunicării rezultatului economic care să includă lunile în cauză.

Evoluția acestui indicator este critică. Legal, trecerea pragului de 60% ar impune, conform art. 6 din Legea 69/2010 (a responsabilității fiscal-bugetare, republicată în M.O. 472 din 4.06.2020), adoptarea unui program pentru reducerea datoriei publice cu 5 puncte procentuale anual (art.10, corelat cu art. 13 pct. 4b).

Conform PIB-ului anunțat oficial de Comisia de Prognoză (2.056 miliarde lei), ar fi rezultat o diminuare cu aproape 103 miliarde lei a obligațiilor de plată ale statului român pe parcursul anului 2026. Iar asta după ce ne-am obișnuit să trăim pe datorie. Care a trecut lejer pragul de 500 miliarde lei în 2021, pentru a se dubla apoi în decurs de doar patru ani. 

Așadar, România a depășit pragul de la care legea prevede expres blocarea majorărilor de cheltuieli permanente, cum ar fi pensiile și salariile bugetarilor, reducerea SEMNIFICATIVĂ a deficitului bugetar și elaborarea unui plan de reducere a datoriei publice în termenul cel mai scurt (semestrul următor). 

Reamintim, datele din execuția bugetară pe 2025 au arătat deja un nivel de 2,6% din PIB al banilor achitați în contul dobânzilor la datoria publică, față de „numai” 2,1% din PIB în anul anterior. În loc de 36 miliarde lei în 2024, am plătit anul trecut peste 50 miliarde lei pentru cheltuieli făcute pe datorie, evident FĂRĂ A LE ACHITA, pentru ca în 2026 să ajungem la 60,8 miliarde lei sau 2,96% din PIB (coincidență, imediat sub limita de 3% din PIB).

Obligațiile de plată acumulate continuă să reprezinte o problemă importantă pentru bugetul public și grevează asupra viitorului. De reținut, sumele necesare pentru „rostogolirea” datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor la sumele ce înlocuiesc datoriile contractate la dobânzi relativ mici în perioada de pandemie.

Din păcate, ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu și lung obligațiile de plată ale statului la peste 3% din PIB, cota permisă de criteriile Maastricht drept deficit maxim și va reclama în perspectivă să avem excedent primar (a se citi venituri peste cheltuieli pentru a putea plăti dobânzile la datoria acumulată). 

Adoptarea euro ar fi de natură să ne reducă semnificativ obligațiile de plată, sub „umbrela” monedei unice. Doar că, după zece ani de la momentul în care ar fi putut solicita trecerea de la leu la euro, țara noastră nu mai îndeplinește niciun criteriu de aderare, ba chiar se află la o distanță enormă în materie de inflație și deficit bugetar.