Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024.
Cu o durată de 38,8 ore, săptămâna de lucru de la noi a fost ceva mai redusă decât în Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39,0 ore) și Polonia (38,9%), însă mai mare decât în Lituania, Letonia (câte 38,3 ore), Slovenia și Cipru (38 ore).
Din fostul bloc estic, se remarcă poziționările pentru Slovacia (37,9 ore), Cehia, Croația (37,8 ore) și Ungaria (37,4 ore), aceasta din urmă imediat după Portugalia și Malta (37,5 ore), în timp ce Estonia (36,5 ore) a fost la mică distanță de Spania (36,4 ore) și Italia (36,1 ore), peste media Uniunii Europene (36 ore).
La polul opus, cele mai reduse valori pentru timpul de lucru săptămânal s-au consemnat în Olanda (32,1 ore), Danemarca, Austria (câte 33,9 ore) și Germania (34 ore). Ceea ce indică o corelație clară între nivelul productivității muncii și scăderea timpului de lucru în economiile dezvoltate ale continentului.
În ce privește situația orelor de muncă pe domenii de activitate, surprinde poziționarea României pe locul 2 în rândul celor mai reduse perioade lucrate pe segmentul de agricultură, silvicultură și pescuit, cu doar 37,4 ore, doar după Estonia (36,9 ore) și cu mult sub țări precum Finlanda (44,3 ore), Austria (42,9 ore) sau Grecia (42,6 ore).
În sectorul minier, suntem pe locul 8 din coadă la durata de lucru, cu 38,1 ore, undeva aproape de Germania (37,9 ore), Franța (38,0 ore) sau Spania (38,2 ore). Sub media Uniunii, situată la 38,8 ore, precum și departe de state precum Suedia (41,8 ore), Lituania (41,1 ore), (Italia (40,9 ore) sau Grecia (40,3 ore).
Prin contrast, sectorul manufacturier ne prezintă pe locul 6 în rândul celor mai harnici europeni, cu 38,7 ore, semnificativ peste media UE de 37,5 ore. Mai mult decât noi lucrează grecii (40,7 ore), lituanienii, letonii (cu câte 39,2 ore), bulgarii (39,0 ore) și polonezii (38,9 ore). Valorile cele mai mici în materie le au Olanda (35,2 ore), Austria (35,4 ore) și Danemarca (35,6 ore).
În fine, o situație similară a fost consemnată pe segmentul furnizării de electricitate, gaze, apă etc., unde apărem pe locul 5 cu 38,9 ore lucrate, din nou peste aceeași medie UE de 37,5 ore. Înaintea noastră se plasează Grecia (39,5 ore), Bulgaria (39,4 ore), Lituania (39,1 ore) și Letonia (39,0 ore). La polul opus, se păstrează trio-ul Austria (35,2 ore), Danemarca și Olanda (ambele cu 35,3 ore).
Nu există comentarii pentru această știre.
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026