Elementul crucial care a determinat Consiliul Concurenței să amendeze băncile: transparența în perioada de fixing, spune Chirițoiu

Elementul crucial care a determinat Consiliul Concurenței să amendeze băncile pentru manipularea ROBOR este transparența în perioada de fixing, care distruge logica mecanismului de formare a indicelui dobânzilor interbancare, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-un interviu pentru Economedia.

Întrebat care este comportamentul anticoncurențial sancționat, Chirițoiu a răspuns:

„Este un ansamblu de elemente care a vizat contacte între bănci, care sunt firme concurente, deci nu trebuie să aibă contacte apropiate, comunicări între ei, discuții despre metodologie, elemente luate în calcul, cum reacționează la diferite situații, dar cel mai important este că se pot alinia, coordona în perioada de cotare, de 30 de minute. 

Și regulile bancare, dar nu sunt regulile bancare, că asta îmseamnă BNR-ul, dar regulile de concurență spun că trebuie să ai cotațiile independete, nu trebuie să știe o bancă ce face alta. Ele pot să se uite, și în felul acesta pot să se alinieze, să-și modifice comportamentul în perioada de 30 de minute, aici e problema.”

Problema e că fixingul înlocuiește piața

Solicitat să ofere un exemplu de conținut ilegal în e-mailurile schimbate între bancheri, Chirițoiu a răspuns: 

„Discuțiile legate de metodologii, îndemnul de a cota, toate informațiile de ansamblu, nu judecăm o piesă, dar când mă uit la tot ansamblul văd 10 firme care concurează, trebuie să țină o distanță una față de cealaltă, și văd extrem de dese contacte, familiaritate, ceea ce nu e ok. Dar elementul crucial este transparența în perioada de fixing, asta e problema. Asta îmi distruge logica mecanismului.

Problema este că fixingul înlocuiește piața. Dacă am avea multe tranzacții, atunci am avea un preț de piață, cum sunt acțiunile la bursă. Dar pentru că totuși avem nevoie de un semnal de preț, să știm cât ar fi dobânda la 3 sau 6 luni, folosim ROBOR-ul. Dar el nu e o tranzacție reală, pentru că nu se cumpără sau vinde ceva, (nu se fac împrumuturi la aceste termene de 3-6 luni n.r.) sunt volume mici de tranzacții, deci e foarte sensibil. De aceea tranzacțiile neexistente sunt înlocuite cu aceste cotații. În piață când faci tranzacții, evident că atunci când ai un preț prea mare, nu mai cumpără nimeni de la tine, deci piața de corectează. 

În cazul cotațiilor, tu nu faci tranzacții, dar în schimb ai un interes, un beneficiu dacă ROBOR-ul se duce mai sus, pentru că te ajută să câștigi bani de la alte produse legate de ROBOR. Nu suporți penalitatea pieței, dacă te duci cu un preț prea mare. Deci e o tentație să duci ROBOR-ul mai sus. Și atunci care e mecanismul de corecție: tu cotezi, dar timp de 15 minute după jumătatea de oră de fixing în care spui la cât ai da sau lua bani la un anumit termen, să spunem 6 luni, asta fiind cotația, ceilalți trebuie să vadă ce ai spus, iar dacă ai dat un preț prea mare, pot să-ți ceară să efectuezi tranzacția (adică să-i împrumuți bani cu o dobândă mai mare n.r.). Te penalizează în felul acesta, pierzi bani dacă ai dat un preț prea mare.

Pentru ca mecanismul acesta să aibă sens, să funcționeze, nu trebuie să știi ce au cotat ceilalți. Astea sunt și regulile. Cotațiile se văd după perioada de fixing. Deci în jumătatea de oră cât e fixing-ul nu ar trebui să știi, trebuie să-ți fie teamă: vreau să merg sus cu dobânda, să câștig bani dacă ROBOR-ul crește, dar dacă mă duc prea sus, mă pot lovi ceilalți participanți la sistem. De aceea trebuie să rămână această incertitudine. 

Dar eu dacă văd ce fac ceilalți, când mă duc sus cu dobânda, dacă văd că lumea merge sus după mine, foarte bine, a crescut ROBOR-ul, câștigăm toți niște bani, iar dacă văd că ceilalți nu mă urmează pot să cobor. Deci tot mecanismul își pierde sensul în momentul când am această posibilitate de a vedea cotațiile în perioada de 30 de minute care se ia în calcul pentru stabilirea ROBOR. Nu avem o problemă cu transparența din perioada de trading, cum s-a spus, ci doar din timpul cotațiilor.

Nu a fost în înțelegere de genul haide să-l facem 7 mâine, pentru că nici nu era nevoie. Dacă vezi ce fac ceilalți, te aliniezi, nu mai e nevoie să stabilești cu ceilalți un anumit nivel. Eu văd că celălalt a pus 7 și atunci pun și eu 7. Prin aceasă transparență se realizează alinierea. Legal, schimburile de informații și înțelegerile sunt echivalente. Nu e nicio diferență față de cartelul clasic, sancțiunea e aceeași. De aceea, e același tip de încălcare a legii ca în cazul Libor.”

Comportamentul pe platforma de fixing nu e prins în reglementarea BNR

Dar acesta este mecanismul reglementat, stabilit prin regulamentele BNR, a spus jurnalista.

Chirițoiu: „Reglementările BNR sunt foarte OK, spun că trebuie să fie cotații independente, iar cotațiile pot fi văzute de ceilalți după perioada de fixing. 

Comportamentul pe platformă nu e prins în reglementare.“

Chirițoiu a precizat că băncile vor trebui să se conformeze și să modifice modul de cotare de pe platforma Reuters pentru cotarea ROBOR, astfel încât să nu mai existe această transparență:

“Nu e nicio contradicție între regulamentele BNR și regulile de concurență, băncile pot să găsească soluții pentru a respecta și legislația bancară și cea de concurență.

Așa cum băncile au mărit durata ferestrei de fixing de la 15 la 30 de minute, pot face și alte modificări.

Dar nu vreau să intru pe acest teren, pentru că noi aplicăm regulile de concurență nu pe cele ale BNR. Iar toate amenzile date băncilor și în Europa și în America au fost date de autorități de concurență.”

Eu nu spun că ROBOR-ul a fost mai sus, ci că rezultatul a fost viciat

Ați constatat că aceste fluctuații au fost doar în sus? a fost întrebat Chirițoiu.

„Noi ne uităm dacă au fost respectate în piață condițiile, dacă procesul a fost corect. Nu calculăm rezultatul, noi mergem pe ideea că prețul corect este dat de piață. Și atunci trebuie să mă uit să fie corect comportamentul actorilor în piață, să nu fie înțelegeri sau schimburi de informații care-mi viciază piața.

Eu nu spun că ROBOR-ul a fost mai sus, ci că rezultatul a fost viciat, astfel că nu e cel corect. Așteptarea e că e în sus. Cât de sus, nu știu să vă spun”, a răspuns Chirițoiu.

Nu v-ați uitat și la perioadele în care ROBOR scădea și poate că era mai jos decât trebuia să fie? a întrebat jurnalista Economedia.

„ROBOR-ul stă în acest culoar setat de BNR, în funcție de condițiile macroeconomice, cea mai importantă inflență fiind inflația: dacă am o inflație mai mare o să am și o dobândă mai mare. Noi vorbim doar de mișcări în interiorul acestui culoar. Clar că acest comportament de fixing nu e cel mai important element în variația ROBOR-ului, cel mai important element e inflația”, a răspuns Chirițoiu.

De ce problema ROBOR nu s-a văzut în precedenta investigație

Această problemă nu exista și în precedenta investigație încheiată în 2013? De ce nu a fost sancționată atunci? a fost întrebat Chirițoiu.

„Pentru că atunci ne-am uitat la altceva, nu la ROBOR ci la presupusul atac speculativ asupra leului. Între timp, ROBOR-ul a fost legat de dobânzile la credite, ceea ce nu a fost atunci.

De aceea problema acestui caz de acum este că stabilești acești indici într-un mod coordonat și generezi costuri pentru alții.

Deci nu văd o problemă acolo unde am multe tranzacții, dar văd o problemă unde am beneficii de pe urma unui ROBOR mare și nu am costuri”, a adăugat Chirițoiu, în interviul Economedia.