Romanii se imprumuta mai mult decat locuitorii tarilor vecine, dar nu de la banci, ci de la IFN-uri, atentioneaza BNR

Prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Florin Georgescu, atrage atentia ca romanii se imprumuta mai mult decat locuitorii tarilor vecine, dar nu de la banci, ci de la Institutiile Financiare Nebancare (IFN), cu costuri ridicate.

“Romanii cu venituri scazute nu sunt eligibili pentru a obtine imprumuturi de la banci, astfel ca trebuie sa recurga la IFN-uri, care au conditii de creditare mai accesibile, dar cu costul unor dobanzi mai ridicate”, se arata in prezentarea lui Georgescu sustinuta la seminarul regional privind stabilitatea financiara organizat la Sinaia de BNR, in cooperare cu Fondul Monetar International (FMI).

Georgescu a subliniat ca desi din lucrarile prezentate in cadrul conferintei se desprinde ideea ca printr-o mai mare incluziune financiara se reduce inegalitatea sociala, in tarile in curs de dezvoltare, cu venituri mici, cel mai important rol in reducerea inegalitatilor sociale il au autoritatile nationale competente.

Prim-viceguvernatorul BNR considera ca aceste tari (inclusiv Romania, implicit) trebuie sa implementeze politici economice adecvate care sa determine reducerea inegalitatilor.

“Politicile economice adecvate vor duce la cresterea nivelului de incadrare pentru un credit a persoanelor cu venituri mici, care vor putea apoi aplica pentru imprumuturi sustenabile”, considera oficialul Bancii Nationale.

Georgescu, fost membru in conducerea Partidului Social Democrat (PSD), partid de stanga aflat la putere lungi perioade de timp in Romania, dupa caderea comunismului, inclusiv in prezent, este cunoscut ca adept al economiei sociale si al rolului decisiv jucat de stat in economie, in contrast cu o economie liberala si un rol redus al statului.

Intr-o prezentare sustinuta la acelasi seminar de Simona Iftimie, din cadrul Directiei de Stabilitate Financiara a BNR, este prezentat un grafic (vezi foto) avand ca sursa sondajul Global Findex realizat de Banca Mondiala, din care rezulta ca 39,5% dintre romani aveau un credit in 2017, putin mai multi decat locuitorii din Cehia si Bulgaria si semnificativ peste ponderea celor cu imprumuturi din Ungaria si Grecia (in jur de 25%), dar sub nivelul din Polonia, de 50%.

Cu toate acestea, conform unui clasament realizat de Fondul Monetar International (FMI) in 2018, ponderea creditarii in Produsul Intern Brut (PIB), adica gradul de intermediere financiara, este mai mica in Romania decat in toate celelalte tari din zona: 28,5% din PIB reprezenta ponderea creditarii, comparativ cu 29% in Ungaria si peste 50% in Polonia, Bulgaria si Cehia.

[1]

In privinta gradului de bancarizare, Romania este de departe codasa Europei: doar 58% dintre romani aveau un cont bancar in 2017, nivel neschimbat din 2014, comparativ cu peste 70% in Bulgaria, 75% in Ungaria, peste 80% in Cehia si peste 85% in Polonia, media europeana fiind de 95%.

[2]