România s-a poziționat în anul 2023 drept țara membră UE cu cea mai redusă pondere a persoanelor care lucrează la pensie, potrivit unei analize făcute Eurostat.
Cu un procentaj de numai 1,7%, calculat la grupa de vârstă 50 – 74 de ani, țara noastră a rămas, la acest indicator, semnificativ sub Grecia (4,1%), Spania (4,9%) sau Croația (5%) și foarte departe de media UE (13%).
De reținut valorile mult mai ridicate consemnate în țările vecine nouă, unde se ajunge la 16,7% în Bulgaria și 19,9% în Ungaria, ceea ce ar trebui să spună multe despre combinația între nivelul beneficiilor acordate și apetitul pentru muncă la o vârstă mai înaintată. Și mai evident în țările baltice (54,9% în Estonia, 44,2% în Letonia și 43,7% în Lituania).
Cu toate acestea, dincolo de acoperirea cerințelelor traiului zilnic, unde am avea de învățat de la fostele colege de bloc estic integrate acum în UE, se pare că un rol important îl joacă și abordarea social-culturală, precum și calitatea serviciilor de sănătate publică. Care ar explica procentajele nordice, două din UE (41,7% în Suedia și 28,6% în Finlanda) și două din afara ei (42,3% în Islanda și 37,6% în Norvegia).
Interesant, situația devine și mai problematică din perspectiva europeană a utilizării resurselor de muncă dacă facem trimitere la vârsta medie efectivă de ieșire la pensie. Unde România apare pe locul trei din coadă, cu doar 59,5 ani (sub noi mai sunt Slovenia, cu 58,3 ani și Grecia, cu 58,6 ani), în timp ce în nordul UE se regăsesc valori de 65,7 ani (!) în Danemarca, 64,7 ani în Olanda sau 64 de ani în Suedia.
În fine, ar mai trebui menționat că, deși continuă să lucreze în cea mai redusă proporție la pensie românii apar pe locul doi atunci când se relevă ca motiv al angajării necesitățile materiale. Unde, cu 54,3%, suntem devansați doar de ciprioți (68,6%) dar apărem înaintea unor state precum Bulgaria (53,6%), Croația (48,2%) și Letonia (47,9%). Adică pensionarii noștri lucrează puțin și numai dacă e neapărată nevoie.
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații