Potrivit INS, producția industrială a crescut cu 8,8% în martie 2025 față de luna anterioară pe seria brută, însă a scăzut cu -0,5% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare. Comparativ cu aceeași lună din 2024, s-au consemnat valori mai mici, de -4,8% brut și -7,6% ajustat.
În structură, industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a crescut cu 10,2% pe brut față de luna anterioară. Totuși, comparativ cu martie 2024, rezultatul ajustat de -5,5% arată că este vorba despre o evoluție conjuncturală, foarte departe de revirimentul necesar pentru a menține avansul PIB pe anul în curs.
Cumulat pe primele trei luni ale anului, industria a consemnat o scădere de -4,2% în termeni bruți și de -3,1% ajustat după sezonalitate. Segmentul determinant, industria prelucrătoare, a avut o evoluție și mai slabă, cu -4,7% brut (-3,7% ajustat), industria extractivă (-1,5% brut și -1,2% ajustat) și energia (-1,9% brut și -0,9% ajustat) fiind cele care au ameliorat scăderea de ansamblu.
Rezultatul păstrează trendul de deteriorare continuă în ultimii ani, atât a influenței pe creșterea economică cât și a ponderii industriei în PIB. După -3% ca valoare adăugată brută în 2023, producția industrială a continuat să scadă în 2024 (-1,5%, deși era estimată o diminuare de doar -0,2% în prognoza de toamnă).
De reținut, în sectorul extractiv, s-a consemnat o creștere a activității în termeni bruți, atât față de martie 2024, atât în termeni bruți (+17,1%), cât și în raport cu aceeași lună a anului anterior (+1%). Pe partea de energie, minusul brut față de luna anterioară (-3,3%) a fost confirmat și față de martie 2024 (-2,4%).
Datele pot fi interpretate și mai relevant dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună martie pe intervalul 2018 – 2025, cu referința în nivelul mediu lunar consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). Diferența între indicele 103,2 din martie 2019 și cel de doar 91,4% pentru martie 2025 este elocventă.
Situația rămâne problematică deoarece, conform seriei statistice oficiale, rezultatul brut din martie 2025 a fost cel mai slab din ultimii opt ani (cu excepția celui din panndemie). Corelația cu avansul PIB de anul trecut, situat mult sub valoarea avută în vedere la începtul lui 2024 (0,8% estimare oficială provizorie față de 3,4% inițial) ar trebui să dea de gândit (avem prognozată curent o creștere economică de 2,5%).

Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primul trimestru din 2025, se numără fabricarea produselor farmaceutice (+22%), extracția minereurilor metalifere (+19,2%), fabricarea produselor de cocserie și a celor obținute din prelucrarea țițeiului (+12,3%), alte activități industriale (+7,8%), fabricarea de mobilă (+7,7%) și fabricarea băuturilor (+5,6%).
La polul opus s-au situat fabricarea de mașini și echipamente (-29,7% !), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cea a produselor textile (ambele cu -18,9%), industria metalurgică (-15,4%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (-14,5%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-9,9%).
Pe tipuri de bunuri, în primul trimestru din 2025 față de aceeași perioadă din 2024, rezultatele au fost în creștere la bunuri de folosință îndelungată (+7,8%) și, marginal, la bunuri de uz curent (+0,3%) dar au rămas în domeniul negativ la bunuri de capital (-9%), bunuri intermediare (-5,8%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă etc (-1,9%), industria energetică (-1,3%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025