Deficitul bugetar, rezultat slab pe T1 2025

Deficitul bugetului general consolidat pe primul trimestru din 2025 a fost de 43,67 miliarde de lei (-2,28% din PIB-ul estimat la 1.912,6 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-35,88 miliarde lei pe primele trei luni din 2024 și -2,04% din PIB).

Deși suntem de-abia la început de an, rezultatul consemnat apare ca un semnal de alarmă în condițiile în care ar trebui să avem în anul curent o scădere a minusului bugetarpe o traiectorie care să arate intenția de încadrare în cerința de cel mult -3% din PIB, necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv. 

În contextul creșterii economice în pierdere de viteză de anul trecut (+0,8% în varianta provizorie) și a rezultatelor relativ slabe din industrie și construcții, încasările au fost mai mari cu 6,9% în primele trei luni din 2024 (ceva mai mult de 9 miliarde lei). Cu o inflație anuală redusă sub 5% ca medie lunară, acest avans s-a tradus într-o scădere de +0,1 pp raportat la PIB (de la 7,5%, la 7,4%). 

Totodată, s-a consemnat o creștere cu aproape 17 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o creștere a ponderii în PIB de la 9,5% până la 9,7%. Simplificat, în primele trei luni ale anului statul a cheltuit cam 131 lei la fiecare 100 lei încasați, deficite importante fiind consemnate la bugetul asigurărilor sociale (-4,4 miliarde lei) și la fondul național de sănătate (-2,9 miliarde lei).

În pofida a unor transferuri relativ mai reduse către asigurări sociale și sănătate, bugetul de stat a înregistrat un deficit peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit semnificativ de bugetele locale (deja la +7,62 miliarde lei după achitările timpurii de impozite și limitarea cheltuielor) și, marginal, de excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+0,91 miliarde lei).

De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+31,3% și 3,6 miliarde lei în plus), unde influența majoră a venit de la majorarea impozitului pe dividende (+133,3%, în contextul cotei de 8%). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+10,4%, sub nivelul modicării nominale a salariului mediu și doar +4,7 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat cu circa 42% (de la 3,8 miliarde lei la 5,2 miliarde lei).

Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au scăzut cu -2,7% în termeni nominali (-792 milioane lei), ca urmare a unui volum de restituiri semnificativ majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+21%, de la 6,9 miliarde lei în T1 2024 la 8,3 miliarde lei în T1 2025). 

Veniturile nefiscale au însumat 12,35 miliarde lei, nivel în creștere cu 1,35 miliarde lei peste cel consemnat în primele trei luni ale anului 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 6,71 miliarde lei, în creștere cu 54,3% față de primele trei luni din 2024.

Cheltuielile cu dobânzile, în creștere cu 64%

Avansul cheltuielilor (+10,1%) a fost considerabil peste cel al veniturilor și dublu față de nivelul inflației. Cea mai importantă creștere s-a consemnat pe segmentul cheltuielilor de personal (+5,6 miliarde lei sau +15,3%, de peste trei ori mai mare în raport cu creșterea prețurilor). Totodată, cheltuielile pe proiecte finanțate prin împrumuturi PNRR s-au triplat (4,5 miliarde lei față de 1,5 miliarde lei anterior) 

Asistența socială a consemnat o creștere de aproape șapte miliarde lei (+12,1%), semnificativ peste cea generală și mult peste nivelul inflației, ca urmare a creșterii importante a pensiilor. În schimb, avansul la bunuri și servicii a fost undeva la jumătate față de IPC (+2,7% și doar +590 milioane lei nominal). 

Subvențiile au rămas considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-722 milioane lei, respectiv -18,5% în termeni nominali) . În fine, ar mai fi de semnalat creșterea foarte îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (+4,87 miliarde lei sau +63,9% nominal), al căror efect a fost de aproape două treimi în creșterea deficitului public.