Inflația anuală a crescut semnificativ în mai 2025, până la 5,45% (cea mai mare valoare din ultimele 12 luni), după ce coborâse sub pragul de 5% în cele două luni precedente.
Prețurile au avansat față de aprilie cu 0,46% iar avansul a venit îndeosebi printr-un efect de bază pronunțat în raport cu rezultatul de -0,11% consemnat în mai 2024. Este cea mai mare valoare din ultimele trei luni dar cam la jumătate față de cele din ianuarie și februarie.
Inflaţia MEDIE anuală a staționat la pragul de 5%, ajungând sub nivelul celei anuale consemnate pentru moment. Pe metodologia europeană IAPC, inflația lunară a fost puțin mai mare (+0,49% în mai 2025), valoarea anuală a fost la fel cu cea pe sistem național (5,4%) iar cea medie anuală a rămas pe un palier mai ridicat (5,2% față de 5%).
Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm mult mai mare decât cel general (+0,89%) Creșterea sezonieră de la fructe și conserve din fructe (+6,46%, cu observația că cele autohtone s-au scumpit mai mult decât cele meridionale, +7,48% față de +5,48%) a fost însoțită de valori semnificative la cacao și cafea (+1,98%), pâine (+0,69%), carne de bovine (+0,68%), pește proaspăt (+0,63%) și telemea de vacă (+0,57%).

O contribuție la temperarea inflației au adus-o mărfurile nealimentare, cu o creștere per total de doar 0,08%. S-au diminuat prețurile cu -0,43% la combustibili și -1,93% la energie electrică, însă au revenit cele la gaze (+2,36%, după diminuarea de -12,06% din luna anterioară). De reținut creșterile de 0,60% pe segmentul de îmbrăcăminte și 0,49% la încălțăminte.
La servicii, indicele s-a situat peste media de ansamblu (+0,62%), cu cea mai importantă creștere la telefon (+1,92%, unde s-a văzut influența nefastă a tarifării în euro). Din nou s-au scumpit cam mult igiena și cosmetica (+0,99% și +14,16% pe ultimele 12 luni) și îngrijirea medicală (+0,76%, respectiv +10,76%). Transportul aerian a marcat o scădere conjuncturală de -1,68% (-10,53% față de mai 2025, deși +17,18% comparativ cu finalul lui 2024)
În ameliorare după o evoluție îngrijorătoare, indicatorul CORE 2 ajustat (important pentru politica monetară) a scăzut la +0,47%, cea mai mică valoare din ultimele patru luni. Nivelul inflației crescute aparent semnificativ (efect de bază) confirmă păstrarea dobânzii de politică monetară (6,5%) în contextul incertitudinilor privind măsurile de politică fiscal-bugetară.

După ce rezultatul inflației pe T1 s-a situat peste valoarea de referință estimată de BNR, se conturează deja repetarea situației pe T2. Dacă luăm în considerare impactul ajustării deficitului în partea a doua a anului apare puțin probabil ca inflația la finalul anului curent să fie doar de 3,8%.

Estimarea curentă indică o coborâre a inflației spre 3% la mijlocul anului viitor. Pentru asta, se impun stabilizarea cursului de schimb în apropierea pragului de 5 lei/euro și măsuri fiscal-bugetare care să reducă moderat deficitul public. Tarifarea curentului electric, cu pondere semnificativă în coșul de consum și unde scumpirea se anunță considerabilă, rămâne critică.
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025