România s-a situat în anul 2023 pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește procentajul din PIB alocat pentru sănătate, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu o valoare de doar 5,71%, am depășit la limită Luxemburg (5,67%) și ne-am plasat mai jos decât Ungaria (6,37%), Irlanda (6,58%), Polonia (7,14%) sau Croația (7,15%).
Pentru referință, menționăm că media la nivelul Uniunii a fost de 10% (adică spre dublu față de noi), cele mai ridicate alocării fiind regăsite în Germania (11,74%), Franța (11,50%), Austria și Suedia (ambele cu 11,15%). În sume absolute, cheltuielile europene cu sănătatea au totalizat 1.720 miliarde euro, suma per locuitor fiind majorată de la 2.668 € în 2014 până la 3.835 € în 2023 (+43,7%).
Interesant, în acest interval de timp, România a înregistrat cea mai mare creștere a sumelor alocate pentru sănătate, cu un spor de 155,6%. Mai mult decât Bulgaria (+148,9%), Lituania (+143,8%), Letonia (+135,8%), Polonia (+116,6%), Cehia (+116,2%), Estonia (+114,6%) și Croația (+108,9%). Cel mai mic avans s-a consemnat în Suedia (+15,2%).

Cheltuieli cu sănătatea în statele UE, 2014 și 2023
Cu toate acestea, țara noastră a rămas și în 2023 pe ultimul loc ca bani de sănătate per locuitor și singura sub pragul de 1.000 €/an (mai precis, 971,52 €). Mai mult decât noi, au acordat atenție acestui sector esențial pentru nivelul de trai Bulgaria (1.163,34 €), Ungaria (1.313,96 €), Croația (1.446,67 €) și Polonia (1.463,08 €).
La polul opus, Luxemburg (6.887,88 €/loc.), Irlanda (6.312,92 €) și Danemarca (6.021,45 €) s-au situat pe podiumul european în materie iar media UE a fost de 3.834,89 € (de aproape patru ori mai mari decât în România). Țara noastră rămâne ultima între statele UE chiar și după ce se face ajustarea cu nivelul relativ al prețurilor și se trece în echivalent euro la paritatea puterilor de cumpărare standard (pps).

Cheltuielile cu sănătatea (€ și pps)
Cu doar 1.775,50 € (pps), România se păstrează, alături de Ungaria (1.924,57 €) și Letonia (1.977,29 €), sub pragul de 2.000 €. Prag depășit de Croația (2.032,13 €), Bulgaria (2.084,34 €), Slovacia (2.088,01 €) sau Estonia (2.144,74 €). În această modalitate de calcul, mai potrivită pentru comparabilitate, Germania preia prima poziție (5.413,31 € la pps), urmată de Austria (4.900,21 €) și Olanda (4.847,70 €).
Una peste alta, se poate observa că, deși am crescut peste alte șapte state membre la nivelul PIB/locuitor, am rămas tot „lanterna roșie” a cheltuielilor pentru sănătate. Ceea ce ridică un semn major de întrebare asupra modului în care s-au luat decizii în privința beneficiilor aferente dezvoltării spre un nivel occidental.
Nu există comentarii pentru această știre.
România s-a situat în anul 2023 pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește procentajul din PIB alocat pentru sănătate, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o... detalii
Exporturile României au fost în septembrie 2025 de 8,9 miliarde euro (+9,2% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat valoarea de circa 11,4 miliarde... detalii
România avea deja cel mai mare preț la energia electrică pentru gospodăriile populației ÎNAINTE de liberalizarea pieței, potrivit datelor prezentate de Eurostat pentru primul semestru din anul curent. Reamintim că... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în august 2025 cu 7,2% față de luna anterioară și -4% după ajustarea cu numărul de zile... detalii
Costul muncii în 2024, aproape 1.700 euro lunar per salariat
România - lider UE, atât la inflația anuală cât și la cea lunară
Comerțul cu amănuntul - revenire înaintea majorării TVA
România, prima în UE la inflația anuală pe luna iunie 2025
România, pe primul loc în UE la creșterea costului muncii
Dobânda pe termen lung, 6,83% în mai 2025
Datoria publică, 56,1% din PIB după primul trimestru din 2025
Producția industrială a continuat să scadă
Primii în UE la inflația anuală și în mai 2025
România, cel mai rapid proces de motorizare din UE