Institutul Național de Statistică a păstrat avansul PIB în prima jumătate din 2025 față de aceeași perioadă din 2024 la numai +0,3% în termeni reali, deși varianta ajustată sezonier a arătat o creștere de +1,5%.
Rezultatul anual brut pe T2 2025 a fost același cu cel din T1 2025 (+0,3%), cu observația că datele ajustate după raportarea la baza constituită de anul 2020 au condus la un avans de +1,2%.
Astfel, recalcularea făcută în varianta provizorie 2 și care va rămâne valabilă până la anul (când va fi dată publicității valoarea semidefinitivă) a dat următoarele valori pentru avansul trimestrial măsurat pe ultimii trei ani în termeni bruți, cu observația importantă că reașezarea a dus valoarea PIB pentru anul 2024 la 0,9% în varianta semidefinitivă, de la +0,8% în cea provizorie.
De reținut, creșterea economică va trebui să fie cu mult mai robustă în partea a doua a anului curent pentru a mai ajunge la nivelul prognozat curent, de +0,6% (considerabil redus față de valoarea inițială de 2,5%, utilizată la construcția bugetară). La o distribuție uzuală de 45% din PIB în S1 și 55% din PIB în S2, ar fi nevoie de un nivel de +0,85% în semestrul al doilea din 2025, care apare destul de optimist.
Iată cum se prezintă în varianta provizorie 2 și evoluția economiei de la un trimestru la altul pe seria ajustată sezonier, unde se remarcă persistența creșterii zero față de trimestrul anterior la fiecare început de an, precum și faptul că valoarea cea mai ridicată înregistrată în ultimii trei ani s-a consemnat în T2 2025, ceea ce ar trebui să fie un motiv de încredere în reluarea creșterii economice.

Din păcate, datele curent calculate și oficial prezentate arată că efectul de bază a fost favorabil în primele două trimestre ale anului curent dar situația se va inversa în T3 și T4, ceea ce nu va ajuta la înregistrarea unei creșteri economice semnificativ mai mari în S2 față de S1. Mai mult, rezultatul nominal brut pentru T2 a fost deja redus în varianta provizorie 2 față de cea provizorie 1 cu circa patru miliarde lei, de la 450,5 miliarde lei la 446,5 miliarde lei.
Reamintim că de nivelul PIB nominal avut în vedere pentru 2025, de care depind alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu deficitul bugetar), este de 1.902 miliarde lei. Ceea ce ar însemna un necesar de realizat în a doua parte a anului de circa 1.080 miliarde lei, cu peste 30% mai mare în termeni nominali față de S1 2025, când rezultatul comunicat oficial a fost de circa 822 miliarde lei.
Pe categorii de resurse în formarea PIB, evoluții negative în volumul de activitate pe S1 au consemnat activitățile profesionale (-2,8%), industria (-1,4%) și intermedierile financiare (-0,4%). De reținut, valoarea realizărilor a scăzut chiar și în termeni nominali pentru activitățile profesionale, industrie și agricultură.
Singurul sector economic care a performat în prima jumătate din 2025 a fost cel al construcțiilor, a cărui contribuție la creșterea economică de +0,3% a fost de 0,2 puncte procentuale (pp). Comerțul și IT-ul au mai venit fiecare cu 0,1 pp, în timp ce influența negativă a fost semnificativă pe partea de activități profesionale (-0,3 pp).

Pe partea de utilizare a PIB, se observă consumul final efectiv în scădere cu -0,2% deși gospodăriile populației au avut o creștere de +0,3%. Explicația este evoluția în scădere marcată a cheltuielilor pentru consumul final individual al administraţiilor publice (-2,9%). Formarea brută de capital fix a avut un ritm de +1,3%.
Problemă majoră, s-a menținut un deficit extern exagerat, în contextul în care exportul de bunuri și servicii a consemnat un ritm de +3,6% însă importurile au crescut cu +6,8% iar deficitul de circa 52,27 miliarde lei a reprezentat 6,3% din PIB, de la 5,8% din PIB în S1 2024 și 4,2% în prima jumătate a anului 2023.
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025