Prețurile industriale, inflamate de scumpirea energiei     

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2025-11-05 09:53 Ultima actualizare: 2025-11-05 09:53

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în septembrie 2025 cu 0,87% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS.

După ce intrase pe o traiectorie de scădere și a coborât în iunie sub nivelul de la mijlocul anului trecut (-0,28%), acest indicator a revenit pe plus și a crescut până la 6,13%, în contextul unui efect de bază inflamat de scumpirea energiei.

La intern, creșterea anuală a urcat la +6,93% (deși avansul lunar a fost de 1,18%), semnal îngrijorător din perspectiva transmiterii în următoarele luni către indicele prețurilor de consum. La extern, avansul lunar de doar 0,09% s-a concretizat într-unul anual de +4,15%, în timp ce diferența dintre intern și extern s-a mărit de la doar 0,3 puncte procentuale la aproape 2,8 pp.

În structură, oarecum paradoxal, pe luna septembrie s-au consemnat avansuri modice la bunuri de capital (+0,27%), bunuri de uz curent (+0,10%) și bunuri de folosință îndelungată (+0,08%), în timp ce bunurile intermediare s-au ieftinit (-0,54%). În schimb, prețurile au crescut semnificativ pe segmentul energetic (+2,91%, după -2,75% anterior), ceea ce a determinat rezultatul de ansamblu.

Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, cea mai mare creștere s-a consemnat în industria energetică (+10,75%), urmată la mare distanță de bunurile de uz curent (+5,78%), bunurile de folosință îndelungată (+4,82%), bunurile intermediare (+3,78%) și industria bunurilor de capital  (+2,66%).

De reținut, după ce productivitatea muncii în industrie coborâse în 2023 până la -3,3%, s-a situat la -1,5% pe parcursul anului trecut și a marcat un rezultat de +0,6% ca medie lunară (cu un declin de -0,6% în august) pe primele două treimi din 2025. Din păcate, rezultatele din industrie se păstrează, în termeni comparabili, la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani. 

Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de aceeași lună a anului trecut s-au consemnat la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+13,06%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+10,21%), prelucrarea lemnului (+9,03%), fabricarea de mobilă (+8,75%) și repararea mașinilor și echipamentelor (+8,71%). 

Urmează fabricarea produselor de tutun (+8,40%), extracția cărbunelui (+7,94%), fabricarea băuturilor (+7,51%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+7,47%), a articolelor de îmbrăcăminte (+6,46%), alte activități extractive (+6,25%), fabricarea calculatoarelor (+6,20%),  și fabricarea de mașini și utilaje (+6,05%).

Reduceri anuale de prețuri s-au consemnat doar la extracția petrolului și a gazelor naturale (-8,08%) fabricarea altor mijloace de transport (-5,99%) și în industria metalurgică (-0,70%) iar valori relativ mici au avut fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului (+1,34%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+1,50%).

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur

Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii

Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani

Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii

Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public

Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. și a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Într-un context global volatil și un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România își respectă angajamentele și țintește, cu precauție, consolidarea fiscală și stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerilor externi. România rămâne un stat predictibil, garantând următoarele direcții strategice: Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR  Pentru a... detalii

Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice.  „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii