România a avut un preț mai mult decât dublu la gazele naturale livrate populației față de Ungaria în S1 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un nivel de 9,42 €/100 kWh, măsurat la paritatea puterilor de cumpărare standard pentru asigurarea comparabilității, ne-am situat peste Ungaria (4,43 €/100 kWh), Croația (6,47 €/100 kWh) sau Slovacia (7,31 €/100 kWh).
Cu toate acestea, prețul de la noi (plafonat până la 1 aprilie 2026!) a fost mai mic decât în Slovenia (9,73 €/100 kWh), Grecia (10,61 €/100 kWh), Cehia (11,91 €/100 kWh) sau Bulgaria (12,46 €/100 kWh). Cele mai scumpe gaze naturale din UE au fost facturate în Suedia (17,55 €/100 kWh) și Portugalia (15,34 €/100 kWh) și Italia (12,96 €/100 kWh).

Prețul gazelor pentru populație în € per KWh, S1 2025
Pentru conformitate, prezentăm și situația exprimată strict în €/kWh, unde România apare cu al treilea cel mai mic preț dintre statele UE care au raportat prețurile (de pildă, Polonia a declarat prețurile ca fiind confidențiale). Sub noi (0,0559 €/kWh), se află Ungaria (0,0307 €/kWh) și Croația (0,0461 €/kWh).
De reținut amplitudinea foarte mare a gamei de prețuri la gaze naturale în cadrul Uniunii, cu Suedia având de peste șase ori valoarea consemnată pentru Ungaria și fiind cu 86% peste media UE de 0,1143 €/kWh. Rămâne de văzut unde vom ajunge noi cu liberalizarea (a se citi scumpirea) gazelor, prevăzută pentru primăvara viitoare.
Reamintim că ponderea acestei resurse importante pentru populație în prepararea hranei și încălzire, este actualmente de 3,11% din coșul de consum. Pentru referință, precizăm că partea curentului electric de 3,95% și scumpirea de 68% în decurs de două luni (iulie-august) au dus la adăugarea doar ca efect direct a circa 2,7 puncte procentuale la indicele prețurilor pentru populație.

Prețul gazelor pentru firme, S1 2025
Cât privește prețul gazelor pentru firme, România a înregistrat în S1 2025 un nivel mai mare decât alte opt state UE (Ungaria, Portugalia, Lituania, Croația, Spania, Belgia și Bulgaria, observați că toate acestea nu sunt producătoare de profil), nu departe de situația din Italia, Cehia și Letonia (din nou, lipsite de resurse).
Ceea ce afectează competitivitatea întreprinderilor nostre pe piața unică și explică în bună parte de ce două treimi din deficitul comercial cronic al țării noastre apare pe segmentul de petrochimie, unde altădată aveam o producție importantă de îngrășăminte chimice și eram exportatori neți, nu importatori.
Nu există comentarii pentru această știre.
România a avut un preț mai mult decât dublu la gazele naturale livrate populației față de Ungaria în S1 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 9,42... detalii
Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2025 a fost de 102,47 miliarde lei (-5,39% din PIB-ul estimat la 1.902 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în august 2025 față de luna anterioară cu -17,7% pe seria brută, deși numai -2% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Inflația anuală a crescut marginal în septembrie 2025 până la 9,88%, cu doar 0,03 puncte procentuale peste cea consemnată în august. Prețurile au fost mai mari față de luna precedentă... detalii
Creșterea exporturilor, peste cea a importurilor
Datoria publică, 57,2% din PIB la mijlocul anului
Principalele țări partenere din comerțul exterior în S1 2025
Datoria publică comunicată de Finanțe, 57,8% din PIB
Prognoza de vară - creșterea economică redusă la doar 0,6%
Creșterea exporturilor, peste cea a importurilor, pentru a treia lună consecutiv
România, lider la inflația anuală, dar a doua în UE la creșterea prețurilor în iulie 2025
Deficitul comercial pe iunie 2025, la cea mai mică valoare din ultimele 12 luni
Comerțul, +3,4% pe primele șase luni ale anului
Producția vegetală, declin major în 2024