Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2025 a fost de 102,47 miliarde lei (-5,39% din PIB-ul estimat la 1.902 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Este un rezultat marginal mai bun în termeni procentuali decât în aceeași perioadă a anului anterior (-96,24 miliarde lei pe primele nouă luni din 2024 dar -5,47% din PIB).
În pofida creșterii economice anemice pe S1 2025 (+0,3% brut în varianta provizorie 2) și a rezultatelor relativ slabe din industrie, veniturile totale au fost cu 12,3% mai mari în termeni nominali decât în aceeași perioadă din 2024 (+51 miliarde lei). Deși inflația anuală a urcat în ultimele două luni până aproape de 10%, acest avans s-a tradus într-o creștere de un punct procentual raportat la PIB (de la 23,6%, la 24,6%).
Din păcate, simultan, s-a consemnat și o creștere de peste 57 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o creștere a ponderii în PIB estimat curent (+0,8 pp), de la 29,1% până la 29,9%. Simplificat, în primele nouă luni ale anului statul a cheltuit cam 122 lei la fiecare 100 de lei încasați.
Un deficit important a fost înregistrat la bugetul asigurărilor sociale (-7,63 miliarde lei, deși deja subvenționat cu 23,89 miliarde lei de la bugetul de stat. Ceea ce arată un nivel de taxare la CAS mult sub necesități și afectează substanțial principiul des invocat al contributivității.
Totodată, România a consemnat un minus de 1,34 miliarde lei la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
În contextul unui transfer semnificativ pentru plata pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit cu puțin peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit doar marginal de bugetele locale (+0,8 miliarde lei, față de +2,2 miliarde lei la finele lunii august) și, în mare măsură, de excedentul instituțiilor publice autofinanțate (+3,23 miliarde lei).
De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+15,8% și circa 10,3 miliarde lei în plus). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+10,5%, sub nivelul general al creșterii veniturilor bugetare și doar +14,7 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat de la 13,2 miliarde lei până la 16,7 miliarde lei.
Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au crescut cu doar 7,7% în termeni nominali (+6,7 miliarde lei), ca urmare a unui volum de restituiri majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+9,3%, de la 22,6 miliarde lei la 24,7 miliarde lei).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,84 miliarde lei, în creștere cu 63,2% față de primele nouă luni din 2024 (+6,9 miliarde lei).
Totodată, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR s-au majorat cu circa 150%, adică peste 6 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Fără aceste sume suplimentare, deficitul bugetar ar fi fost mai mare decât în primele nouă luni ale anului trecut.
Avansul cheltuielilor (+11,2%) s-a situat sub cel al veniturilor. Cea mai importantă creștere s-a consemnat la plata dobânzilor (aproape +40 miliarde lei, adică 50% sau cam 13,3 miliarde lei în plus). Un spor important s-a consemnat și pe segmentul cheltuielilor de personal (+7,2 miliarde lei sau +6%, valoare care ajunsă, totuși, sub creșterea prețurilor).

Asistența socială a consemnat o creștere peste media generală (+13,4%), urmare a majorării importante a pensiilor în septembrie 2024, chiar și fără indexarea de început de an. Totodată, avansul la bunuri și servicii s-a dublat în ultima lună (+4,9 miliarde lei nominal, de la +2,45 miliarde lei la finele lunii august).
Pe fondul necesității de ajustare bugetară, cheltuielile de capital au scăzut cu -6,1% în termeni nominali, de la 42,48 miliarde lei la 39,78 miliarde lei. Totodată, semnal de avarie, subvențiile au scăzut puternic față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-4,5 miliarde lei, adică aproape o treime în termeni nominali).
Nu există comentarii pentru această știre.
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026