Deficitul contului curent, în creștere cu 8,6%

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele nouă luni din 2025 un deficit de 22.275 milioane euro, cu 8,6% mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa -5,9% din PIB estimat curent și se încadrează înprognoza oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. 

Creșterea deficitului aproape s-a evaporat pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din prima parte a acestui an, s-a mărit excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit ușor de creșterea marginală a minusului pe segmentul de venituri primare și ceva mai mult de soldul pozitiv diminuat puternic la venituri secundare.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o creștere marginală (0,6%, în scădere de la 3% la finele lui august), de la -14.320 milioane euro la -14.405 milioane euro. Creșterea cu 3,6% a deficitului pe partea de bunuri (de la -23.183 milioane euro până la -24.026 milioane euro) a fost însoțită de un avans cu 8,6% al soldului pozitiv la servicii (de la +8.863 milioane euro la +9.621 milioane euro).  

Serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut cea mai mare contribuție pozitivă (+5.179 miliarde euro, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut), semnificativ peste serviciile de transport (+4.468 miliarde euro, nivel cu 25% mai ridicat față de aceeași perioadă a anului trecut). 

Totodată, a scăzut de puțin soldul la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (-0,3%, până la +2.102 miliarde euro). Deficitul din turism a ajuns la -2.817 milioane euro, cu circa 300 milioane euro mai mare decât la finele lunii august, când s-a situat la -2.513 milioane euro, și cu 6% mai mult față de perioada ianuarie – septembrie 2024.  

Soldul pe segmentul de venituri primare a fost de -8.057 milioane euro (cu 18% peste minusul din primele nouă luni ale anului anterior și în creștere semnificativă față de august, când s-a situat la doar 0,8%). Pe acest segment a venit și principala influență în sensul creșterii deficitului relativ la aceeași perioadă din anul anterior în septembrie față de august. 

Pe partea de venituri secundare, care include transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, rezultatul net a fost de doar +205 milioane euro de la +624 milioane euro în urmă cu un an. În timp ce intrările au crescut cu 8%, ieșirile au avansat cu 16% după creșterea semnificativă a numărului de lucrători veniți din străinătate.

Datoria externă totală, în scădere față de luna anterioară

Investițiile directe ale nerezidenților efectuate în primele nouă luni din 2025 au totalizat 5.647 milioane euro, sumă cu 14% mai mare față de cele 4.964 milioane euro consemnate înseptembrie 2024.Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4.972 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 675 milioane euro, în scădere pronunțată de la 1.434 milioane euro, valoarea consemnată în urmă cu o lună. 

Datoria externă totală a ajuns în septembrie 2025 la 221,3 miliarde euro, cu circa un miliard de euro mai puțin decât în august, însă cu 17,8 miliarde euro mai mare decât la finele lui 2024. În primele nouă luni din 2025, creșterea de circa 17,7 miliarde euro consemnată pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung (99,4% din total) a fost însoțită de un avans cu numai 104 milioane euro al datoriei pe termen scurt. 

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finele lunii septembrie 2025 a fost de 15,1%, în ușoară creștere față de august însă departe de nivelul de 21,5% consemnat în anul 2024. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a crescut la 6 luni, valoare peste cea de 5,7 luni consemnată la sfârșitul anului precedent.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a urcat la 103,2%, după ce susținerea conjuncturală a monedei naționale din perioada alegerilor îl coborâse la 88,6% în luna mai. Nivelul, aproape de cel mai ridicat din ultimii ani, permite o bună reziliență la șocuri financiare.