BCE lanseaza un nou indice, fara riscuri, pentru dobanzile in euro

Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat ca in 2 octombrie 2019 va publica un nou indice pentru dobanzile in euro pe termen scurt, denumit ESTR (Euro Short Term Rate), bazat pe tranzactiile reale realizate de banci in ziua precedenta cu o serie de entitati financiare, care va inlocui actualul indice overnight, EONIA, calculat doar in functie de tranzactiile dintre banci (interbancare).

Din noul indice va fi eliminat asadar riscul fluctuatiilor pietei financiare, motiv pentru care a fost denumit si indice fara risc (risk-free), ceea ce inseamna ca ar putea avea o valoare mai mica decat indicii actuali si, poate cel mai important, va avea fluctuatii mai mici decat o au indicii clasici in perioade de tulburente sau crize pe pietele financiare.

Noul indice ESTR va inlocui actualul indice al dobanzilor overnight pentru euro, EONIA, din 1 ianuarie 2020, a anuntat BCE intr-un comunicat.

Principala diferenta dintre ESTR si EONIA este ca noul indice va include nu doar tranzactiile reale interbancare pe baza carora se formeaza in prezent ESTER, ci si alte tipuri de tranzactii, cu alte entitati financiare, precum fondurile de investitii, fondurile de pensii sau firmele de asigurari.

BCE si autoritatile de supraveghere europene lucreaza in prezent si la un indice alternativ, bazat pe ESTR, care sa poata fi folosit ca inlocuitor pentru EURIBOR, principalul indice utilizat pentru contractele de credit in moneda euro, inclusiv in Romania.

Valoarea noului indice ESTR este deja stabilita (rata pre-ESTR) la -0,45% pe an, cu 0,08 puncte procentuale (8 puncte de baza) sau 21% sub nivelul indicelui EONIA (-0,37%) pe care urmeaza sa-l inlocuiasca. (vezi foto)

Comparativ cu EURIBOR la 3 luni, care e -0,31%, ESTR e mai mic cu 14 puncte de baza (45%), iar fata de EURIBOR la 6 luni, care e -0,23% in prezent, ESTR e mai mic cu 22 puncte de baza (95%).

EURIBOR, ca ROBOR sau alti indici corespondenti din alte tari, este format in principal pe baza cotatiilor stabilite de banci pentru dobanzi, mai putin in functie de tranzactiile efective realizate pe piata interbancara, mai ales in cazul indicilor pe termene pe lungi, precum 3 luni, 6 luni sau un an.

Asta pentru ca in calculul indicilor pe perioade mai indelungate bancile introduc, in plus fata de dobanzile efective aferente tranzactiilor, asteptarile privind riscurile la care s-ar putea expune si anticipatiile cu privire la inflatie.

Din acest motiv indicii de dobanda pe perioade mai mari, precum 3 sau 6 luni, sunt mai mari decat cei pe perioade scurte, aici intrand si pretul timpului.

Dar pentru ca indicii de dobanda sunt stabiliti de banci, iar dupa criza au crescut destul de mult, au aparut acuzatiile de manipulare a lor, unele confirmate de autoritatile de supraveghere, care au amendat mai multe banci pentru ca au majorat artificial LIBOR sau EURIBOR.

Asa a aparut initiativa autoritatilor europene de a gasi un nou indice, fara riscuri, bazat pe tranzactiile efective realizate nu doar intre banci, ci si intre alte entitati financiare.

La noi, scandalul ROBOR a inceput la finalul anului trecut, fiind folosit ca pretext pentru introducerea taxei pe activele bancare, botezata taxa pe lacomie, aplicata daca ROBOR depaseste 2%, fata de peste 3% cat e in prezent.

Reprezentantii Guvernului au acuzat bancile ca au complotat pentru majorarea ROBOR incepand din toamna lui 2017, insa ROBOR a crescut chiar din cauza masurilor adoptate de Guvern, care au dus la cresterea puternica a inflatiei si a dobanzii de referinta a BNR.

Pana la urma, BNR a reusit sa faca un compromis cu Guvernul, determinandu-l sa renunte la legarea taxei pe activele bancare de ROBOR, inlocuind in schimb ROBOR-ul utilizat pentru dobanzile variabile la credite, printre care cele Prima Casa, cu un nou indice, bazat pe tranzactiile efective din piata interbancara, mai mic decat ROBOR.