Bancile au nevoie de bani de la BNR, dobanzile pe termen scurt cresc abrupt

Sistemul bancar are in continuare deficit de lichiditate pe termen scurt, pe care si-l acopera apeland la operatiunea saptamanala de creditare tip repo oferita de Banca Nationala a Romaniei (BNR), dar si la facilitatea permanenta de credit (Lombard) a bancii centrale.

Astfel, BNR a imprumutat astazi bancile cu 6,5 miliarde lei, la termen de 7 zile, in cadrul operatiunii saptamanale tip repo, dupa o pauza de o saptamana, precedenta operatiune avand loc in 17 septembrie, cand suma alocata a fost mult mai mica, de 916 milioane lei.

Bancile au apelat la resursele BNR, pentru care platesc o dobanda de 2,5% pe an, rata de referinta, in conditiile in care volumul tranzactiilor din piata monetara interbancara, unde bancile se imprumuta intre ele, a scazut vineri la 700 milioane lei, de la 1,1 miliarde lei in urma cu o saptamana.

Dobanda la care bancile se imprumuta intre ele pe piata bancara (ROBOR la 1 saptamana) urcase vineri la 2,60%, usor peste nivelul dobanzii de referinta, de 2,5%.

Dobanda medie pentru imprumuturile din piata interbancara a scazut la 1,65%, de la 2,09% in saptamana precedenta, fiind asadar cu aproape un punct mai mica decat cea a BNR.

In luna august, stocul tranzactiilor din piata bancara a scazut sub 2 miliarde lei, de la 5,1 miliarde in iulie, iar dobanda medie urcase usor, de la 2,71% la 2,73% pe an, peste rata de referinta.

Tot luna trecuta, unele banci au apelat chiar si la facilitatea permanenta de creditare (Lombard) disponibila la BNR, cu o dobanda mai mare un punct (3,5%) decat rata de referinta. Valoarea tranzactiilor Lombard a fost in august de 194 milioane lei, fata de 61 milioane lei in iulie.

In acelasi timp, alte banci a apelat la facilitatea permanenta de depozit, pentru care BNR plateste o dobanda de 1,5%, pentru a-si plasa lichiditatile in exces, in valoare de 866 milioane lei in august, in crestere de la 378 milioane lei in iulie.

Dobanzile pe termen scurt au fluctuatii

Dobanzile pietei interbancare (ROBOR) au avut reactii diferite, astazi: ROBOR pe termen scurt (overnight) a urcat puternic, cu aproape un punct, de la 1,76% la 2,59%, dupa o saptamana de scadere, revenind astfel la nivelul de la inceputul acestei luni.

ROBOR la 3 luni, indicele pentru creditele in lei cu dobanda variabila, inclusiv cele ipotecare prin Programul Prima Casa, a ramas insa neschimbat, la 3,14%, dupa ce saptamana trecuta scazuse pana la 3,09%.

BNR a redevenit creditor net al sistemului bancar

BNR a redevenit creditor net al sistemului bancar, cand a reluat operatiunile de creditare tip repo, dupa ce in prima parte a anului bancile au avut surplus de lichiditate iar BNR a absorbit excesul de bani prin atragere de depozite.

BNR a mai imprumutat bancile si la finalul anului trecut, cu sume intre 1 si 9 miliarde lei, dupa o perioada de doi ani in care banca nationala a mentinut un exces de lichiditati in piata, cu scopul de a stimula creditarea, prin scaderea dobanzilor, conditii in care ROBOR la 3 luni a scazut sub 1%.

Insa la sfarsitul verii trecute, excesul de lichiditate s-a evaporat brusc, pe fondul cresterii inflatiei si a tensiunilor din piata financiara, astfel ca dobanzile au explodat, determinand BNR sa opereze trei majorari de dobanda la inceputul lui 2018, de la 1,75% la 2,5%.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, prezinta istoria: “A fost o decizie din 2011-2012 – in conditiile de deflatie, de inflatie negativa in lume si de crestere economica inceata si in lume si in Romania dupa 2008 vreo doi-trei ani si in conditiile reducerii intermedierii financiare – sa lasam o parte din lichiditate in piata, ca sa cream sentimentul ca exista o baza serioasa de reluare a creditarii. Ceea ce s-a intamplat. Noi am luat decizia incepand cu toamna anului trecut sa nu mai lasam aceasta lichiditate in piata, pentru ca s-a reaprins inflatia, prin concentrarea in cateva luni a unor decizii nu foarte fericite, spun eu, de majorari de preturi administrate, care au impins inflatia de la 0 la 4-5%, asa ca nu mai puteam sa lasam aceasta lichiditate in piata. Am inversat operatiunile si s-a mai absorbit o parte din lichiditati.”

Astfel ca BNR a sterilizat excesul de lichiditate reaparut in piata in prima parte a anului, pentru a mentine ROBOR-ul la nivelul dobanzii de politica monetara si chiar deasupra ei, semnalizand astfel ca politica monetara este mai aspra decat o arata rata de referinta.

De la inceputul lunii august, lichiditatea din piata bancara a scazut iar, astfel ca BNR a fost nevoita sa reinceapa operatiunile repo, pentru ca ROBOR-ul, ajuns deja peste nivelul dobanzii de referinta, sa nu creasca si mai mult.

Guvernatorul BNR considera ca acum sistemul bancar a trecut in pozitia de creditor net.

“Intr-adevar, din datele pe care le avem, sistemul bancar a trecut din pozitia de creditor in cea de debitor, dar sa vedem in ce masura se confirma. Sunt mai multi factori care au contribuit la acest lucru, pe care noi i-am prezentat in trecut, nu este niciun mister in privinta evolutiei lichiditatii, sunt mai multi factori care contribuie. Este vorba si de evolutia ciclica lunara a acestei lichiditati, in functie de absorbtia si introducerea de lichiditati in piata de catre Ministerul Finantelor: cand se platesc taxe si impozite lichiditatile dispar din piata, cand Ministerul Finantelor plateste pensii si salarii, se introduc lichiditati, e un proces ciclic. Apoi e vorba de faptul ca o parte din lichiditati au fost folosite de banci in procesul de creditare”, a spus el, in cadrul briefingului de presa din 6 august, cand BNR a lasat dobanda la 2,5%, desi majoritatea analistilor anticipau o noua majorare, la 2,75%.

In aceasta perioada firmele achita impozitele statului, astfel ca sumele de bani din conturile bancilor se subtiaza, ele avand nevoie de sume compensatorii de la banca centrala.