Bancile grecesti din Romania au ajuns sa-si finanteze bancile mama. Un posibil efect: reducerea expunerilor in tara noastra

Subsidiarele româneşti ale bancilor grecesti finanţează deja de ceva timp băncile-mamă din Grecia, potrivit unei analize a bancii japoneze Nomura, publicata de FT.comrnrnTendinţa este favorizată de lichiditatea relativ bună din România. De asemenea, din luna aprilie a anului trecut, costurile de finanţare ale băncilor elene pe piaţa autohtonă au fost mai mari decât în România.rnrnVolumul mare de împrumuturi acordate de subsidiarele româneşti băncilor-mamă din Grecia a fost unul dintre motivele poziţiei relativ solide a leului din ultima perioadă, reducând în acelaşi timp din lichiditatea de pe piaţa românească, se spune în raport.rnrn”Mai exact, BNR a folosit aceste ieşiri ca metodă de consolidare a monedei printr-un control relaxat al politicii valutare”, notează Nomura.rnrnAstfel, fluxul de capital indicat de Iniţiativa de la Viena curge în direcţia opusă, în timp ce, la nivel oficial, se presupune că băncile elene sunt încă angajate să-şi menţină expunerea pe Europa de Est.rnrnO nouă Iniţiativă de la Viena, despre care se vorbeşte deja în Europa, ar obliga băncile elene să-şi menţină angajamentele faţă de subsidiarele din Europa emergentă chiar şi în cazul unei crize severe pe piaţa autohtonă. O asemenea decizie ar fi greu de impus, plasând noi poveri pe un sistem bancar elen deja “foarte stresat”.rnrnNomura face mai multe scenarii posibile în ceea ce priveşte consecinţele crizei din Grecia pentru România şi Bulgaria, care cel mai probabil se vor confunda.rnrnCel mai puţin negativ scenariu ar fi reducerea severă a creditării acordate de subsidiarele din România şi Bulgaria ale băncilor elene, ca urmare a cerinţelor tot mai mari de finanţare din partea băncilor-mamă. Acest scenariu “este anti-creştere” pentru cele două ţări şi a început deja să se dezvolte, susţine banca japoneză.rnrnÎn continuare, băncile elene ar putea fi nevoite să se consolideze, probabil într-o combinaţie de tipul “bancă bună/bancă rea”, pentru a grupa activele neperformante într-un holding special. O astfel de consolidare ar cauza vânzări de active în Bulgaria şi România.rnrn”Cu un interes cel mai probabil limitat din afara graniţelor, ar fi nevoie de banii guvernului sau ai investitorilor locali, ceea ce ar reprezenta ieşire netă de capital. Dacă o vânzare nu ar fi posibilă, cea mai probabilă urmare ar fi retragerea”, apreciază analiştii.rnrnAstfel se ajunge la următorul scenariu, calificat drept “o urmare foarte proastă”, în care băncile elene ar fi nevoite să retragă capital de la subsidiare pentru a-şi consolida situaţia financiară.rnrn”Ieşirea de capital cauzează probleme pentru balanţa de plăţi, necesitând utilizarea rezervelor sau, în cazul României, accesarea fondurilor din acordul stand-by de precauţie”.rnrnBăncile elene ar putea opta pentru o altă soluţie, respectiv retragerea sprijinului pentru subsidiare şi intrarea acestora în default (incapacitate de plată), caz în care BERD şi guvernele din România şi Bulgaria ar fi nevoite să intervină şi să naţionalizeze companiile sau să le consolideze în România pentru a absorbi operaţiunile.rnrnCel mai pesimist scenariu anticipat de Nomura este intrarea în default a băncilor elene, care ar retrage sprijinul şi capitalul de la subsidiarele locale şi ar declanşa o lichidare de urgenţă a activelor din Europa de Est. Chiar şi în cazul naţionalizării băncilor elene pentru evitarea falimentului, guvernul de la Atena nu va fi interesat să sprijine subsidiarele din România şi Bulgaria.rnrnSubsidiarele instituţiilor de credit elene Alpha Bank şi EFG Eurobank Ergasias (Bancpost) se află printre cele mai mari zece bănci din România. În piaţă mai activează trei instituţii de credit mai mici, respectiv Banca Românească (National Bank of Greece), Piraeus, ATEbank şi Emporiki (deţinută de Credit Agricole).rnrnViceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat marţi că retrogradarea ratingului Greciei de către Standard & Poor’s (la nivelul CCC, cel mai slab calificativ de credit acordat de S&P unei ţări) nu va pune presiuni semnificative asupra leului, dar posibilitatea contagiunii rămâne în continuare preocupantă pentru autorităţile române.rnrnPotrivit oficialului BNR, situaţia din Grecia, precum şi a altor economii de la periferia zonei euro care au probleme cu datoriile suverane, ar putea afecta România prin canalul încrederii în economie, ceea ce ar putea determina o încetinire uşoară a creşterii PIB.rnrnVineri, Popa afirma că băncile cu capital elen au o situaţie solidă şi colateral suficient pentru a face faţă unei crize mai profunde în Grecia, ceea ce le face atractive pentru investitori, dar momentan nu sunt semnale că băncile mamă vor să renunţe la România.rnrnOficialul BNR a adăugat că nu s-au observat retrageri de fonduri de către băncile mamă din Grecia şi a precizat că deprecierea leului din şedinţele anterioare a fost una mai curând regională.rnrnDirectorul general al Raiffeisen Bank International, Robert Stepic, a declarat joi că băncile din sud-estul Europei ar putea rezista cu uşurinţă şocului provocat de un eventual default al Greciei care ar prăbuşi sistemul bancar elen, scenariu consdeirat puţin probabil de oficial.rnrnCel mai mare risc din regiune rămâne, în opinia şefului Raiffeisen, posibilitatea ca încrederea investitorilor să fie deteriorată de criza datoriilor de stat din zona euro.rnrnPeter Sanfey, lead economist la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a declarat recent pentru MEDIAFAX că economia României nu se va întoarce în recesiune, indiferent de cum va evolua situaţia din Grecia, iar băncile elene vor continua să sprijine subsidiarele.rnrnAgenţia de rating Moody’s consideră că băncile greceşti nu vor retrage linii de finanţare semnificative de la subsidiarele din România în viitorul apropiat, însă dacă vor avea nevoie de capital în cazul unei crize suverane ar putea lua în considerare vânzarea subsidiarelor locale.