Isarescu: A spune ca inflatia este numai un fenomen monetar e echivalent cu a spune ca impuscarea unui om e numai un fenomen de balistica

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat astazi in cadrul unui seminar organizat de banca centrala ca analiza cantitativa a inflatiei ca fenomen monetar nu mai este de actualitate, cresterea preturilor avand cauze mult mai complexe.rnrnCreşterea numerarului în România nu este deloc explozivă, iar corelaţiile cu inflaţia au doar o oarecare relevanţă, a precizat Isarescu.rnrnEl a explicat ca teoria cantitativă a inflatiei ca fenomen monetar nu-şi găseşte corespondent în realităţile economice decât pe termen lung, relaţia pe termen mediu şi scurt fiind mult mai complexă.rnrnInflaţia este un fenomen monetar, dar cu multiple conexiuni, a afirmat Isărescu, care a adăugat că, pe termen lung, creşterea semnificativă a masei monetare generează creşterea preţurilor, dar pe termen scurt corelaţia nu mai este aşa de clară.rnrnIsărescu l-a citat pe Henry Wallich (fost membru al FED), arătând că “într-adevăr inflaţia este mereu în lume un fenomen monetar, dar a spune că inflaţia este numai un fenomen monetar este echivalent cu a spune că împuşcarea unui om este numai un fenomen de balistică”.rnrn”Nu este doar o tautologie, dar duce şi la adormirea spiritului”, a adăugat guvernatorul BNR.rnrnGuvernatorul a precizat ca masa monetară este mai mare într-o ţară cu inflaţie scăzută decât într-o ţară cu inflaţie ridicată, dar percepţia este exact inversă, din cauza vitezei de circulaţie a banilor, invers proporţională cu încrederea în moneda naţională – într-o ţară cu inflaţie scăzută banii sunt ‘păstraţi’, iar într-o ţară cu inflaţie ridicată banii circulă mai repede.rnrnGuvernatorul BNR a arătat că, pe termen scurt, evoluţia preţurilor are legătură mai mult cu ciclul economic şi cu veniturile populaţiei – concentrare, distribuţie, şi mai puţin cu numerarul în circulaţie.rnrnŞeful băncii centrale a menţionat şi paradoxul României din prima parte a anilor 90, când deficitul bugetar era foarte scăzut, masa monetară creştea moderat cu 20%, iar inflaţia era de 300%, situaţie dificil de înţeles chiar şi de către experţii Fondului Monetar Internaţional.rnrnExplicaţia pentru acest aparent paradox o reprezintă arieratele companiilor de stat, un surogat de produs monetar, practic bani pe care nu îi crea BNR. Aceste subvenţii implicite duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din PIB, perfect compatibil cu inflaţia de 300%.rnrn’Erau subvenţii implicite. Aceste întreprinderi de stat plăteau numai creditorii puternici – muncitorii, conducerea şi eventual nişte amici, nu plăteau utilităţile şi obligaţiile la bugetul statului. Era nevoie de curaj să închizi electricitatea către uzinele de oţel din oraşul X’, a spus Isărescu.