Un cunoscut va cere un imprumut pe Whatsapp? Este o teapa!

Publicat la: 2025-03-07 08:19 Ultima actualizare: 2025-03-07 08:19

Daca primiti un mesaj pe Whatsapp in care o persoana cunoscuta sau un prieten va cere un imprumut „pentru ca am o urgenta, trebuie sa platesc ceva dar am contul blocat, ti-i dau inapoi maine”, este vorba de o inselatorie.

Un cititor ne-a semnalat ca el si restul colegilor de serviciu au primit un astfel de mesaj pe Whatsapp de la un coleg:

„Buna, poti sa-mi imprumuti 3785 RON? Am nevoie pe card, ti-i dau inapoi maine. Am de facut niste plati, dar contul bancar mi-e blocat. Te rog trimite-mi banii in contul acesta: contul este deschis la Unicredit, pe numele unui roman.”

Dat fiind ca-l cunostea, cititorul i-a trimis repede banii, instant, din aplicatia YOU BRD, in contul respectiv al Unicredit.

Ulterior, cititorul a primit telefon de la colegul lui, care-l anunta ca i s-a spart contul de Whatsapp si s-au trimis mesaje in numele lui prin care s-au cerut imprumuturi.

Ceea ce inseamna ca banii trimisi colegului au ajuns, de fapt, in contul hotului.

„O parte dintre colegi i-au trimis si ei bani, fara sa mai puna intrebari, iar altii au incercat sa-l sune, dar telefonul nu avea semnal. Asa ca au facut si ei transferul, de buna credinta, vazand ca este un mesaj primit pe Whatsapp”, spune cititorul.

Pot face ceva, in acest caz? intreaba el.

Fireste ca se poate si trebuie sa se faca ceva in astfel de cazuri, de catre cei implicati, in primul rand de catre Whatsapp-ul detinut de Meta, apoi de Politia Romania si de bancile prin care s-au facut transferurile.

De aceea, trebuie facuta, in primul rand, o reclamatie la Whatsapp, iar apoi si la ECC Romania (Centrul European al Consumatorilor din Romania), care se ocupa de serviciile furnizate de firme din alte state membre UE, la acest link.

Apoi, este necesara si o reclamatie la BRD, pentru anularea platii.

„Am fost la BRD pentru a face o reclamatie si a cere anularea transferului (refuz la plata) dar mi s-a spus ca reclamatia se poate face doar daca plata era cu cardul, nu din aplicatie”, se plange cititorul.

L-am sfatuit sa revina la banca si sa compleze o reclamatie in scris, pentru ca nu conteaza cum a fost facuta plata, din moment ce este vorba de o frauda, o inselatorie.

Intr-un final, banca a acceptat inregistrarea reclamatiei.

Trebuie facuta, fireste, si o plangere la Politie, pentru inselaciune, o infractiune pedepsita de Codul Penal.

Fireste ca si presa are un rol important, mai ales pentru a face presiuni asupra celor implicati pentru solutionarea acestor cazuri si prevenirea fraudelor in viitor.

De aceea, am trimis la Meta urmatoarele intrebari, la care nu am primit inca raspuns:

– Cum solutioneaza Whatsapp astfel de cazuri de frauda?

– Sunt despagubiti clientii, in astfel de cazuri?

– Cum este posibila spargerea unui cont Whatsapp si care sunt masurile adoptate de Whatsapp pentru a preveni astfel de situatii?

Am trimis si la bancile implicate, BRD si Unicredit, intrebarile de mai jos, la care inca nu am primit raspuns:

– Cate astfel de conturi au fost identificate de banca?
– Cate fraude de acest tip au fost identificate de banca si ce masuri s-au luat?
– Cate plangeri privind astfel de fraude a primit banca si cum le-a solutionat?
– Care este valoarea respectivelor fraude reclamate de clienti sau de alte persoane?

Cine este vinovat si cine plateste?

Este o intrebare legitima, la care raspunsul este greu de dat.

Fireste ca primul aratat cu degetul este Whatsapp-ul detinut de Meta. 

In mod normal, si probabil si legal, firma americana Meta este cea care ar trebui sa-i despagubeasca pe cei care au pierdut banii in urma acestei fraude, inainte ca Politia sa-i gaseasca pe escroci.

Banca nu poate avea vreo vina in astfel de cazuri, pentru ca nu poate sti ca un anumit transfer este facut sau nu printr-o inselaciune si sa-l blocheze.

Cel mult poate bloca un cont detinut de un presupus escroc, in care au fost virati banii, in urma reclamatiilor clientilor.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: BANCI

Am pierdut la pariuri online 30.000 de lei, apoi am făcut 9 credite la IFN-uri, să plătesc datoria

Împrumuturile de la IFN-uri pot crea dependență, la fel ca jocurile (de noroc) sau pariurile. Mai rău e când le avem pe ambele: pierd bani la pariuri online și iau... detalii

Avem nevoie, măcar în ultimul ceas, de o platformă pentru fraudele online

Aturitățile statului (Poliția, Guvernul) împreună cu firmele private (bănci, firme de IT) trebuie să construiască și să lanseze o platformă online pentru prevenirea și raportarea fraudelor online.  Măcar în ultimul... detalii

Un cont online la CEC Bank poate fi deschis și de românii din străinătate

CEC Bank pune la dispoziția clienților săi un flux digital complet pentru deschiderea contului curent, care permite aplicarea 100% online, fără drumuri la bancă. Procesul durează mai puțin de 10... detalii

Ce pot să fac dacă Axi Card îmi cere să plătesc de patru ori mai mult decât suma împrumutată?

„Am un card Axi, am luat 3000, am plătit 7100 și spun ca mai am 6200 la ei. Nu se aplica Legea 243?”, întreabă o cititoare, la Întreabă Banca. Într-adevăr,... detalii