România s-a situat în februarie 2026 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
Avansul prețurilor, de 8,3% după metodologia armonizată ce asigură comparabilitatea cu alte țări (în scădere de la 8,6% la finalul anului trecut), ne-a poziționat cu mult peste Slovacia (4%, de la 4,3% anterior) și Croația (3,9%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul Uniunii, inflația anuală a crescut ușor peste nivelul teoretic recomandat, de 2%, până la 2,1%. Zona Euro a ajuns la 1,9%, după 1,7% în prima lună a anului, după ce valoarea lunară a fost de +0,6%, la fel cu cea înregistrată pe ansamblul UE. Cele mai mici valori le-au avut Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%), Cehia (1%) și Franța (1,1%).
În Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,54 puncte procentuale), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,48 pp) și bunuri industriale (doar +0,17 pp, ceea ce ar trebui să dea de gândit), în timp ce influența energiei a acționat în sensul reducerii indicelui general (-0,30 pp).
În 12 state, indicele anual al prețurilor a crescut în februarie 2026 iar în 11 state a scăzut, fiind stabil în alte patru cazuri: Belgia (1,4%), Malta (2,3%), Polonia și Irlanda (ambele cu 2,5%). De remarcat evoluția din Ungaria, unde reducerea de la o lună la alta a fost de 0,7 puncte procentuale, respectiv de la 2,3% la doar 1,6%.
Alte diminuări importante s-au consemnat în două dintre cele trei state baltice, cu Estonia de la 3,8% la 3,2% și Letonia de la 2,9% la 2,4%, în timp ce Lituania a evoluat pe contrasens, de la 2,8% la 3,3%. Cea mai mare creștere a avut-o Finlanda, de la 1% în ianuarie până la 1,8% în februarie.
În ce privește evoluția lunară, Belgia a înregistrat cea mai mare creștere, de 2,5%, urmată la mare distanță de Țările de Jos (+1,5%) și Luxemburg (+1,4%), Lituania (+1%), Estonia, Irlanda și Austria (fiecare cu +0,8%). Cipru și Ungaria au consemnat o stabilitate per total a prețurilor în februarie 2026 iar Cehia a fost singura țară în care indicele lunar a fost negativ (-0,1%).
În contextul menținerii inflației la nivel european aproape de pragul dezirabil de 2%, se pot observa scăderi semnificative față de aceeași lună a anului anterior. În acest sens, se evidențiază Ungaria (-4,3 puncte procentuale, de la 5,7% în februarie 2025 la 1,6% în februarie 2026) și Belgia (de la 4,4% la 1,4%).
De reținut, Polonia și-a ajustat creșterea anuală a prețurilor de la 4,4% până la 2,5% (cât avem noi ca țintă de referință pentru coridorul vizat de politica monetară) și Cehia de la 2,7% la doar 1%. Astfel, din perspectivă regională, România a mers în sens invers, de la 5,2% la 8,3%, urmare a liberalizării energiei electrice și creșterii TVA.
De subliniat și evoluțiile celor mai mari trei economii ale Zonei Euro, care sunt și cei mai mari parteneri ai țării noastre în comerțul exterior. Se pare că nu de acolo a venit vreo influență nefastă, din moment ce Germania s-a dus de la 2,6% în urmă cu un an spre 2% (la fel ca în decembrie 2025), Italia s-a menținut la un nivel și mai scăzut (1,7% la începutul lui 2025 și 1,5% în a doua lună din 2026) iar Franța a evoluat, în același interval de timp, de la 0,9% la 1,1%.
Nu există comentarii pentru această știre.
În ianuarie 2026, volumul lucrărilor de construcţii a consemnat un rezultat brut de -69% (!!) faţă de luna anterioară și de -4,6% după ajustarea cu numărul de zile lucrătoare şi... detalii
România s-a situat în februarie 2026 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. Avansul prețurilor, de 8,3% după metodologia armonizată ce asigură... detalii
România a ocupat locul 20 între cele 27 de state UE la creșterea economică pe anul 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 0,7% am devansat de... detalii
Datoria publică a României a ajuns la 59,6% din PIB la finele lunii decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 1.138,3... detalii
Inflația anuală - scădere până la 9,31% în februarie 2026
Comerțul extern, cel mai mic deficit din ultimele 12 luni
Construcțiile, sectorul economic cel mai performant în 2025
PIB 2025, avans de doar +0,6% și recesiune tehnică pe final de an
Deficitul comercial, în scădere cu 2% pe 2025 față de anul anterior
Producția industrială, cu 15% sub cea din urmă cu șapte ani
Deficit comercial de 3 miliarde euro în octombrie, dar tendință de echilibrare a schimburilor externe
Codași la sănătate, în pofida ritmului de creștere
Deficitul comercial la 9 luni, aproape 25 miliarde euro
Prețul electricității în România, cel mai mare din regiune ÎNAINTE de liberalizare