Suntem ultimii din Europa la absorbtia fondurilor structurale. De ce Polonia atrage de doua ori mai multi bani decat noi

Suntem ultimii la atragerea de fonduri europene structurale, Polonia fiind cu mult inaintea noastra, arata o analiza comparativa realizata de economistul sef al UniCredit Tiriac, Dan Bucsa (foto). VEZI ANALIZA in documentul atasat. Analistul explica de ce nu reusim sa atragem suficient de multe fonduri si face o comparatie cu Polonia pentru a vedea ce putem invata de la ei.rnrnDan Bucsa: Dupa ce in 2007 toate statele din regiune aveau un grad de absorbtie a fondurilor europene asemanator, intre 1,4 si 2,2% din toata alocarea, iar in 2008 progresele au fost asemanatoare cu o absorbie de 5-5,6%, in 2009 deja apar diferente, cu statele foarte mici miscandu-se mai repede. In 2010 diferentele se accentueaza, cu Estonia si Lituania cu mult peste alte tari, absorbind peste o treime din fonduri, la polul opus situandu-se Romania, cu 12,7% din alocari.rnrnDaca nu se iau in considerare avansurile, sumele acordare ce pot fi luate inapoi daca proiectele nu se deruleaza corespunzator, observam ca absorbtia era cuprinsa intre 3% in Romania si 20% in Estonia.rnrnRomania se poate insa compara cu Polonia, desi populatia acesteia este de doua ori mai mare decat cea a tarii noastre.rnrnMitul ca avem suficiente proiecte este spulberatrnrnMulti spun ca desi avem suficient de multe proiecte depuse, gradul de absorbtie este foarte mic. De fapt, datele arata ca nu avem suficient de multe proiecte depuse in comparatie cu Polonia.rnrnValoarea fondurilor europene alocate Poloniei, o tara cu o populatie de doua ori mai mare decat a Romaniei, este tot cam de doua ori mai mare decat cea alocata Romaniei, insa numarul proiectelor depuse este de zece ori mai mare.rnrnDe asemenea, Polonia are o absorbtie de doua ori mai buna in privinta fondurilor totale si de peste trei ori mai buna la fondurile atrase fara avansuri.rnrnAlocarile pentru Romania sunt in jur de 19,2 miliarde euro in perioada 2007-2013 din care pana la finalul anului trecut s-au facut plati de 13,2% iar fara avansuri de 4,8% din total.rnrnValoarea proiectelor depuse reprezinta 181% din suma alocata, adica am avut destul de multe proiecte pentru fonduri depuse, cam de doua ori suma alocata pentru Romania.rnrnProiectele aprobate reprezinta 63% din suma iar proiectele finalizate cu acordarea finantarii reprezinta 55%, insa alocarea (platile) e de doar 13,2%.rnrnCe probleme avem: proiecte nebancabile sau neeligibilernrnVedem ca marile sincope sunt intre proiectele depuse si cele aprobate. Aici vorbim de proiecte nebancabile sau neeligibile, aceasta reprezentand marea noastra problema.rnrnO alta problema este diferenta intre proiectele aprobate si platile de la UE. Aici insa e o perioada de asteptare, intrucat proiectele aprobate primesc finantare pe masura ce se efectueaza cheltuielile.rnrnIn comparatie cu Polonia, numarul de proiecte aprobate formal este mult mai mare, de zece ori mai mare decat la noi.rnrnDintre acestea, contractele semnate sunt tot de aproape zece ori mai multe decat in Romania.rnrnO prima observatie: procentul aprobarillor in Polonia este mai mic decat in Romania, cu alte cuvinte mai putine proiecte sunt considerate finantabile in Polonia din total decat la noi.rnrnDiferenta insa este ca polonezii au depus mult mai multe proiecte, deci o sursa de crestere a absorbtiei fondurilor europene pentru Romania este sa avem mai multe proiecte finantabile.rnrnDaca am accepta o rata de absorbtie mai mare, daca am finanta mai multe contracte, s-ar putea ca acest lucru sa se intoarca impotriva noastra: daca respectivele proiecte nu sunt de fapt niste proiecte fezabile, s-ar putea sa trebuiasca sa dam acesti bani inapoi si sa platim si penalizari.rnrnLa nivelul cofinantarilor, CE le imparte in doua parti: cofinantari publice si private. Polonia sta foarte bine si aici, cu 16,9 miliarde euro cofinantari, cu 45% din totalul cofinantarilor pentru toate tarile.rnrnDe ce? Pentru ca Polonia organizeaza Campionatul European de Fotbal, pentru care trebuie sa-si refaca toate infrastructura (drumuri, hoteluri, aeroporturi), toate aceste proiecte finantate din bani europeni. Mai mult, ca absorbtia sa mearga bine, au existat parteneriate public-private astfel mediul privat a contribuit cu cofinantare de 8,9 miliarde de euro.rnrnIn Romania, cofinantarea privata in parteneriatele public-private este 0.rnrnDeci o alta sursa de imbunatarie a absorbtiei ar fi majorarea cofinantarii pe care autoritatile publice si mediul privat le pot aduce in cadrul proiectelor comune.rnrnAsadar, cred ca am putea absorbi mai multe fonduri prin marirea numarului de proiecte si cointeresarea mediului privat in cofinantarea proiectelor derulate de stat.rnrn