Scaderea dobanzii de politica monetara la 10% nu va duce la micsorarea dobanzilor de pe piata, apreciaza bancherii

Decizia BNR de reducere a ratei de politică monetară va avea un impact limitat asupra dobânzilor interbancare, care ar fi coborât sensibil doar dacă banca centrală micşora rata rezervelor minime obligatorii în lei, consideră analiştii economici, intervievaţi, miercuri, de MEDIAFAX.rnrn”Fără doar şi poate, a fost o decizie surprinzătoare pentru că dobânzile au o relevanţă scăzută în aceste momente. Normal ar fi fost să asistăm la o reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, director de investiţii la Interamerican Fond de Pensii, Radu Crăciun.rnrnEl a explicat că o reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) ar fi injectat mai multă lichiditate în piaţă, iar dobânzile de pe piaţa intebancară s-ar fi îndreptat către nivelul dobânzii cheie.rnrnConsiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale, la 10% pe an, şi să menţină nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută, la 18% şi respectiv 40% din depozitele constituite la băncile comerciale.rnrnNicolaie Chidesciuc, senior-economist al ING Bank România crede că reducerea ratei de dobândă cheie este doar un semnal că Băncii Naţionale “îi pasă de creşterea economică”, şi indică o îngrijorare privind o posibilă depreciere a monedei naţionale.rnrn”Impactul deciziei asupra ratelor de dobândă din piaţă e limitat, având în vedere că există un decalaj mare între acestea şi dobânda cheie”, a precizat Chidesciuc.rnrnDobânzile de pe piaţa interbancară practicate, miercuri, de băncile comerciale pentru sumele plasate la o zi au scăzut uşor faţă de ziua anterioară şi oscilează între 13,98 – 15,23%, după ce marţi au variat între 14,08% şi 15,32%. Pentru depozitele cu scadenţa la o săptămână, randamentele afişate de bănci sunt cuprinse între 14,11 – 15,62%, nivelurile fiind apropiate de cele de marţi, când au oscilat între 14,14% şi 15,68%.rnrnEconomistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, este de părere că decizia de miercuri a BNR poate fi privită mai degrabă ca un semnal, dat fiind că “era de aşteptat” ca banca centrală să reducă rata rezervelor minime obligatorii.rnrn”Dacă banca centrală ar fi redus RMO, atunci am fi văzut o depreciere asupra cursului de schimb. Acest 0,25% (reducerea ratei de politică monetară – n.r.) se va vedea numai dacă va fi însoţit şi de injecţii de lichiditate”, a spus Dumitru.rnrnEconomistul opinează că presiunea pe deprecierea valutelor din ţările emergente, care afectează şi leul, a fost un factor important în decizia BNR.rnrnChidesciuc împărtăşeşte părerea celorlalţi doi economişti, spunând că o măsură care ar fi putut duce la scăderea ratelor de dobândă din piaţă, “în primă fază”, ar fi fost reducerea RMO.rnrn”Însă nici aşa nu este sigur că ratele ar fi scăzut”, a precizat Chidesciuc.rnrnCursul de schimb nu a reacţionat la decizia BNR, de miercuri, de reducere a ratei de politică monmetară. În a doua parte a şedinţei, rata de schimb a înregistrat variaţii reduse, în jurul nivelului de 4,31 lei/euro, iar la închiderea pieţei, cotaţiile se situau la 4,3050-4,3100 lei/euro, similare cu cele de la finele şedinţei anterioare.rnrnBNR a redus dobânda pentru prima dată în ultimele 19 luni, după ce în 2008 a majorat de şapte ori rata de politică monetară, care a urcat de la 7% (noimebrie 2007) la 10,25%, după întâlnirea de la 1 august.rnrnÎn luna octombrie 2008, banca centrală a decis reducerea ratelor la rezervele minime obligatorii de la 20% la 18% din valoarea depozitelor constituite la bănci, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008, măsură care a vizat îmbunătăţirea gestiunii lichidităţii de pe piaţa monetară interbancară, inclusiv în condiţiile amplificării turbulenţelor de pe piaţa financiară internaţională, în scopul asigurării unei finanţări sustenabile a economiei.rn