Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului

Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma reprezintă cam trei șeptimi din valoarea consemnată în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la aproape 56 miliarde lei sau -2,92% din PIB. 

Astfel, în pofida turbulențelor politice, a fost păstrată traiectoria de ajustare a minusului bugetar de la -7,62% din PIB în 2025 până la -6,24% din PIB pe anul în curs, spre cerința Maastricht de cel mult -3% din PIB. Necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv, situație în care ne aflăm încă din 2019 (-4,64% atunci, de la -2,88% în 2018). 

În contextul creșterii economice aflată în pierdere de viteză de (0,7% pe întreg anul trecut și recesiune tehnică în prezent), încasările nominale au fost mai mari cu 12% în prima treime din 2026 (+23,9 miliarde lei). Pe fondul unei inflații anuale de 9,87% (media ianuarie-aprilie 2026), acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,5 pp raportat la PIB (de la 10,4%, până la 10,9%). 

Totuși, în primele patru luni din 2026, statul a cheltuit cam 111 lei la fiecare 100 de lei încasați. Un deficit important a rămas la bugetul asigurărilor sociale (-1,21 miliarde lei), în pofida subvenționării consistente de la bugetul de stat (12,25 miliarde lei, adică aproape 30% din CAS colectat).

Pe fondul susținerii plății pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mare ca cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost considerabil îmbunătățit de bugetele locale. Excedentul acestora a fost păstrat la +8,55 miliarde lei, în contextul unor majorări substanțiale de impozite.

De remarcat avansul substanțial al veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+21,8%, adică 4,27 miliarde lei mai mult, dată fiind creșterea de +47% la impozitul pe dividende) și avansul mult mai moderat în cazul contribuțiilor de asigurări (+8,8% și circa 6 miliarde lei în plus), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu 73,66 miliarde lei (32,9% din venituri). 

Plățile pentru dobânzi, în creștere cu 16%

Cheltuielile statului au marcat o scădere semnificativă, de -3,2% (-8,1 miliarde lei nominal sau de la 13,4% la 12,1% din PIB), în contrast cu creșterea veniturilor. De remarcat scăderea puternică a cheltuielilor de capital (-49,2%). Acestea au fost de numai 9,26 miliarde lei față de 18,23 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut.

După ce s-au tăiat diverse sporuri și nu s-au mai indexat salariile bugetarilor, ajunși la coada clasamentului evoluției puterii de cumpăre pe ramuri de activitate, cheltuielile de personal s-au diminuat cu -3,3% (aproape -1,9 miliarde lei). Asistența socială, fără indexarea pensiilor la început de an, a consemnat o scădere marginală (-0,2% sau -100,4 milioane lei). 

Proiectele din fonduri externe nerambursabile PNRR au avut o valoare considerabil mai mare față de primele trei luni ale anului trecut (+4,25 miliarde lei, adică s-au dublat). Totodată, alocările pentru bunuri și servicii au crescut cu 5,3% (+1,62 miliarde lei), în timp ce subvențiile au fost mai mici cu -27,3%.

În fine, ar mai fi de semnalat creșterea înregistrată de cheltuielile cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior(de la 20,42 miliarde lei, până la 23,68 miliarde lei nominal, adică +16%). Ele au reprezentat 99% din deficitul bugetar acumulat, adică am fost la un pas de a avea așa-numitul excedent primar.

Asta tocmai în contextul performanței notabile (cu austeritatea aferentă) de ameliorare a soldului execuției în ianuarie 2026 – aprilie 2026 față de ianuarie -aprilie 2025 cu peste 32 miliarde lei, aflată în flagrantă contradicție cu schimbarea guvernului.