Mugur Isarescu despre crima de la coafor: fireste ca nu a fost un simplu efect balistic, la fel e si cu banii si inflatia

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, s-a folosit de cazul crimei de la un coafor din Capitala pentru a explica efectul banilor, a masei monetare, asupra inflatiei, in cadrul unei conferinte sustinuta astazi la sediul BNR.rnrnMugur Isarescu: „In mod categoric inflatia este un fenomen monetar dar a spune ca inflatia este numai un fenomen monetar este echivalent cu a spune ca un om impuscat este un fenomen balistic. Dau acest exeemplu (pe care guvernatorul l-a mai folosit in trecut n.r.) mai ales ca am avut un necaz ieri in centrul Bucurestiului si cred ca lumea realizeaza ca ce s-a intamplat ieri nu a fost un simplu fenomen balistic, faptul ca a plecat un glont dintr-o arma si a omorat pe cineva. Nu este o exagerare, este si acesta un punct de vedere ce nu poate fi desconsiderat. Inflatia este un fenomen monetar, dar a simplifica lucrurile intr-atat incat a spune ca este numai un fenomen monetar, fara niciun fel de conectie, nu ajuta, cel putin pentru cei care folosesc acest citat ca un motto.”rnrnGuvernatorul s-a plans de faptul ca dezaterile despre politica monetara sunt dominate de „supersimplificari”, de aceea a a facut urmatoarele clarificari. rnrnIntre masa monetara si inflatie intervin diverse variabilernrnMugur Isarescu: „Voi da cateva exemple pe care le consider semnificative. Astfel, relatia dintre cresterea masei monetare si inflatia este prezentata de multe ori ca o relatie extrem de simpla: creste masa monetara, asadar cresc preturile. Am vazut si lucruri de tipul „a crescut in decembrie masa monetara, in ianuarie vom avea inflatie mai ridicata”. rnrnDe multe ori s-a întamplat sa avem asa, dar mai degraba a fost o intamplare, pentru ca daca te uiti cu atentie, de fapt au crescut accizele in ianuarie, iar cresterile de preturi erau legate de grupa de produse accizate unde a crescut impozitarea indirecta. rnrnDar simplificarea merge pana acolo incat de multe ori se neaga si ecuatia schimbului care este acum larg recunoscuta, si anume ca intre inflatie, intre evolutia preturilor, si masa monetara intervin cel putin doua variabile, dintre care una ar fi mai degraba constanta, dupa unii monetaristi, si anume viteza de circulatie a banilor si cantitatea de bunuri produse si schimbata, unde sunt de asemenea discutii. rnrnDeci o ecuatie a schimbului, larg acceptata acum de toata lumea, cu numai patru elemente, daca din punct de vedere matematic poate ca nu este atat complicata, este insa extrem de complicata si doctrinar, si economic si econometric si cum mai vreti dumneavoastra. rnrnPentru ca, de exemplu, matematic pot spune asa: creste masa monetara, si atunci fie cresc preturile fie creste productia. Si de aici si simplificarea cealalta, de asemenea periculoasa: cresteti masa monetara ca sa stimulati productia. rnrnOri istoria ne-a aratat ca de regula atunci cand cresti masa monetara nu prea creste productia, aceasta are alti factori interni care te duc intr-o directie sau alta, iar probabilistic o crestere a masei monetara se duce mai degraba in preturi. rnrnViteza de circulatie a banilor-remonetizarearnrnDe asemenea, nu stii cum evolueaza viteza de circulatie a banilor, iarasi o cutie neagra care incurca nu numai pe monetaristi, dar si pe nemonetaristi. A neglija viteza de circulatie a banilor si a spune ca ori de cate ori creste masa monetara vom avea inflatie inseamna sa negi un fenomen ce apare frecvent dupa o perioada de inflatie, se numeste remonetizare. Dupa ce banii si-au pierdut speranta, s-a pierdut increderea in bani, inseamna ca trebuie sa te culci pe o ureche si sa spui ca nu mai avem nicio sansa? rnrnOri remonetizarea, cresterea masei monetare odata cu scaderea inflatiei s-a intamplat in n tari, dupa perioade de inflatie galopante. S-a intamplat si in Romania dupa anul 2.000, o remonetizare destul de puternica, deci nu poate fi negata”, a adaugat Isarescu.