De ce vor bancile sa emita obligatiuni ipotecare (covered bonds) si ce legatura au cu MBS-urile americane ce au provocat criza financiara

Autor:

Bancherul.ro
Publicat la: 2012-10-26 00:18 Ultima actualizare: 2012-10-26 00:18

Romania e singura tara din Europa care inca nu a emis obligatiuni ipotecare (covered bonds), cu toate ca avem o lege adoptata inca din 2006. Bancherii, impreuna cu BNR, lucreaza acum la actualizarea acesteia conform normelor europene, astfel incat bancile romanesti ar putea in decurs de un an sa emita astfel de obligatiuni, pentru a accesa resurse suplimentare, mai ieftine decat alte tipuri de imprumuturi si pe termen mai lung, pentru a le folosi pentru creditarea economiei reale. rnrnIn plus, aceste instrumente financiare, ce se tranzactioneaza la Bursa, pot avea o contributie importanta la dezvoltarea pietei de capital din Romania, si asa mult inapoiata fata de alte state.rnrnDar pentru ca vorbim de niste instrumente mai putin cunoscute, nu putini au o imagine deformata asupra acestora, confundandu-le cu celebrele produse structurate mortgage-backed securities (MBS) care au stat la baza bulei imobiliare din America si care in final au condus la izbucnirea crizei financiare.rnrnDe fapt, dupa cum explica Sergiu Oprescu (foto), presedintele Alpha Bank, un specialist in domeniu, obligatiunile ipotecare pe care toate bancile europene le emit pentru a se finanta de pe piata de capital, in conditii avantajoase, sunt foarte diferite de modelul american, intrucat sunt reglementate si supravegheate, dar mai ales datorita modului diferit de functionare: creditele ipotecare cu care sunt garantate obligatiunile raman in bilantul bancii emitente de astfel de titluri, astfel ca in cazul in care un credit devine neperformant, este exclus din pachetul de garantii, iar investitorul in obligatiuni nu expus niciunui risc.rnrnComparativ, creditele ipotecare emise de bancile americane erau transferate, odata cu instrumentele derivate aferente, unor vehicule speciale (SPV), care nu mai aveau controlul creditelor, astfel s-a ajuns sa se piarda urma acestora iar in final a izbucnit criza.rnrnSergiu Oprescu: rnrn”Nu trebuie sa facem o confuzie intre obligatiunile ipotecare si mortgage-backed securities (MBS). Noi vorbim de un model european, spre deosebire de modelul american, de securitizare a creditului ipotecar. Modelul european este considerat foarte sigur dintr-o singura perspectiva: creditele ipotecare nu pleaca din bilantul bancii emitente, pe cand securitizarea de tip american este o securitizare prin care creditele ipotecare, activul de baza, pleca din bilantul bancii emitente si se ducea catre acele SPV-uri. Noi vorbim de un model care functioneaza eficient in toate tarile din Europa, in Gemania, care presupune ca riscul detinerii activelor (creditelor ipotecare) ramane cu emitentul, care nu se poate disocia de acest risc, iar catre investitor se transfera intotdeauna un portofoliu curat, performant, de aceea in perioada de criza aceste obligatiuni ipotecare (covered bonds) au fost extrem de cautate.”rnrnPe de alta parte, Oprescu a explicat ca nu se pune problema ca prin aceste obligatiuni bancile sa scape de portofoliile de credite neperformante, din simplul motiv ca acestea nu pot fi incluse in pachetul de garantii pentru emiterea de obligatiuni.rnrnIntra in CLUBUL BANCHERILOR pentru a vedea explicatia completa a lui Sergiu Oprescu cu privire la obligatiunile ipotecarernrnBogdan Olteanu, BNR: Pentru relansarea creditarii, bancile au nevoie si de alte resurse financiare decat de la bancile-mama, precum obligatiunile ipotecare (covered bonds)

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei

Ce fac dacă un funcționar de la Raiffeisen mă întreabă de un credit?

„Buna ziua. Am fost apelată zilele trecute de un funcționar de la Raiffeisen care m-a intrebat de un credit imobiliar. Vă rog să verificați, eu nu am luat niciun credit... detalii

Plățile cu cod QR încearcă de 12 ani să bată cardurile. Vor reuși acum?

Plățile cu telefonul printr-un cod QR au debutat în România în urmă cu 12 ani, la finalul lui 2013, printr-un proiect al Garanti Bank și firma suedeză Seamless, la bezinăriile... detalii

Aplicațiile financiare străine, folosite pentru fraudele online

Aplicațiile financiare străine cu care poți să-ți faci un cont IBAN și un card, precum Zen, sunt preferatele escrocilor care orchestrează fraude online cu promisiuni de câștiguri mari prin diverse... detalii

Cum ți se pot fura banii din contul bancar

O metodă utilizata de escroci pentru furtul banilor din conturile bancare este instalarea unor aplicații pentru controlul telefoanelor celor care sunt păcăliți cu credite sau investiții în acțiuni sau criptomonede.... detalii