Cum e mai bine: cu un curs fix, ca in Bulgaria si tarile baltice sau cu o flotare libera controlata, ca in Romania?

Noii membri ai UE care au optat pentru consiliu monetar, ce presupune fixarea cursului monedelor naţionale faţă de euro, au beneficiat în ultimii ani de creştere mai mare decât în alte state, însă acum suferă o cădere mai dură, din cauza presiunii asupra competitivităţii, comentează Reuters.rnrnStatele care au cursul valutar fixat la euro sunt printre cele mai mici ale regiunii – Letonia, Lituania, Estonia şi Bulgaria -, iar regimul valutar pe care l-au adoptat pune acum presiune asupra competitivităţii lor economice faţă de vecinii cu curs liber de schimb, care au înregistrat deprecieri semnificative ale monedelor, astfel că exporturile lor au devenit mult mai ieftine.rnrnCele trei mici ţări baltice, care au împreună aproximativ 7 milioane de locuitori, au înregistrat în prima parte a acestui deceniu creşteri economice chiar şi de peste 10%, pentru ca începând cu ultima parte a anului trecut să se cufunde într-o recesiune severă. rnrnÎnsă Bulgaria, care are consiliu monetar, are o situaţie diferită: după ce a înregistrat o creştere economică moderată în ultimii ani, de 5-6%, a suferit o încetinire economică mai puţin dură în ultimul trimestru din 2008, iar unii experţi se aşteaptă ca vecinul de la sud al României să scape de recesiune în acest an.rnrnŢările din regiune cu regim de “flotare controlată” a monedelor – Polonia, Cehia, Ungaria şi România – au înregistrat din luna august a anului trecut o depreciere a valutelor cu până la 32% în faţa monedei europene, ceea ce i-a afectat grav pe cei cu împrumuturi în euro sau franci elveţieni. Şi aici există o excepţie – Cehia -, care are o expunere foarte mică pe creditele în valută şi nu agreează să fie pusă laolaltă cu celelalte state.rnrnReuters arată că ţările în care valutele au curs fix faţă de o monedă puternică înregistrează de obicei o creştere mai rapidă în anii de avânt economic decît statele cu monede libere, însă se confruntă în prezent cu o ajustare mai dificilă.rnrnÎnsă niciuna din opţiunile de regim valutar nu oferă siguranţă în contextul crizei financiare, iar încercarea de a schimba regimul valutelor în mijlocul furtunii este foarte periculoasă.rnrnÎn contextul în care fostele ţări comuniste ce au intrat în Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu deficite în balanţa de plăţi, cu o scădere a cereii pentru exporturi şi cu o criză a creditelor, politicile valutare adoptate în urmă cu un deceniu aduc necazuri cetăţenilor, companiilor şi guvernelor.rnrnImpactul se resimte în adâncirea recesiunii şi reduceri salariale în ţările cu consiliu monetar sau prin creşterea costurilor ipotecare în ţările cu valute libere pentru cei ce au contractat credite în euro sau în franci elveţieni.rnrn”Disponibilitatea de a acorda împrumuturi a dispărut la nivel internaţional, astfel că orice ţară ce are nevoie de finanţare externă trebuie să scape rapid de această necesitate”, a declarat David Lubin, şeful departamentului de analiză economică pentru Europa Centrală şi de Est de la Citi.rnrnÎnsă spre deosebire de ţările asiatice, care au reuşit să genereze excedente de cont curent imediat după criza valutară din 1997-1998, ţările din Europa de Est au mai puţine speranţe de a utiliza exporturile pentru a ieşi din criză, în contextul în care cererea internaţională s-a prăbuşit, mai arată Reuters.rn