Cursul valutar a început sã ne dea dureri de cap de la începutul anului 2005, când BNR a adoptat o politicã de a lãsa mai flexibil cursul valutar, în contextul liberalizãrii contului de capital si asteptatele influxuri speculative. Drept consecintã, a urmat o apreciere abruptã a monedei nationale, cu aproape 15% la finalul lui 2005, de la 4 lei la 3,5 lei pentru un euro. rnrnExportatorii au început sã vocifereze, plângându-se de faptul cã pierd miliarde de euro, în timp ce reprezentantii BNR încercau sã se apere, spunând cã a venit momentul ca firmele românesti sã câstige prin alte mijloace si nu din diferenta de curs. Banca centralã avea un dusman mai puternic decât exportatorii, si anume speculatorii strãini, care intrau acum liberi în tarã pentru a profita de dobânzile mari si în felul acesta apreciau leul. rnrnPe parcursul anului 2006, cursul s-a pãstrat constant în jurul nivelului de 3,5-3,6 lei câstigat încã din anul precedent, ceea ce denotã cã BNR-ul a pãstrat, în ciuda declaratiilor oficiale, un control strâns asupra monedei nationale. Problemele s-au acutizat însã la începutul lui 2007, odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã. Astfel, pânã în vara anului trecut, leul a mai câstigat 10 procente, ajungând aproape de 3,1 lei. În acel moment, BNR a început sã transmitã semnale care indicau faptul cã acel nivel nu era sustenabil, motiv pentru care toatã lumea credea cã problema pe care o avem este cã nu mai putem opri leul din apreciere. rnrnAproape nimeni nu mai credea cã leul se va prãbusi din nou spre patru lei, adicã la nivelul de la finalul lui 2005, înainte ca speculatorii sã aparã pe piatã. Dar iatã cã acest lucru s-a întâmplat lunile trecute, asa încât acum toatã lumea se întreabã cine e de vinã. Dezbaterile au devenit atât de aprinse, încât unii bancheri au acuzat BNR-ul cã se face responsabilã de faptul cã nu a controlat cum trebuie cursul, permitând fluctuatii prea mari. În replicã, reprezentantii bãncii centrale spun cã bãncile românesti sunt cele care au prãbusit leul, în încercarea de a obtine profituri cât mai mari prin speculatiile pe cursul valutar. rnrnPotrivit lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, în luna ianuarie, nu strãinii sau relatiile comerciale au fost cauza deprecierii în continuare a leului ci chiar bãncile românesti, care ½au operat pur si simplu pentru a câstiga din speculatii½. Bãncile sunt acuzate si de un analist economic, Ilie ªerbãnescu, de faptul cã ar fi interesate sã deprecieze leul pentru a câstiga din majorarea ratelor la creditele în valutã acordate pe vremea când leul era puternic. Dincolo însã de aceste dueluri pentru apãrarea leului, un lucru rãmâne clar: cursul valutar va depinde în principal, dincolo de speculatori, de deficitul extern al tãrii.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
„Buna ziua. Am fost apelată zilele trecute de un funcționar de la Raiffeisen care m-a intrebat de un credit imobiliar. Vă rog să verificați, eu nu am luat niciun credit... detalii
Plățile cu telefonul printr-un cod QR au debutat în România în urmă cu 12 ani, la finalul lui 2013, printr-un proiect al Garanti Bank și firma suedeză Seamless, la bezinăriile... detalii
Aplicațiile financiare străine cu care poți să-ți faci un cont IBAN și un card, precum Zen, sunt preferatele escrocilor care orchestrează fraude online cu promisiuni de câștiguri mari prin diverse... detalii
O metodă utilizata de escroci pentru furtul banilor din conturile bancare este instalarea unor aplicații pentru controlul telefoanelor celor care sunt păcăliți cu credite sau investiții în acțiuni sau criptomonede.... detalii