Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2025 a fost de 102,47 miliarde lei (-5,39% din PIB-ul estimat la 1.902 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Este un rezultat marginal mai bun în termeni procentuali decât în aceeași perioadă a anului anterior (-96,24 miliarde lei pe primele nouă luni din 2024 dar -5,47% din PIB).
În pofida creșterii economice anemice pe S1 2025 (+0,3% brut în varianta provizorie 2) și a rezultatelor relativ slabe din industrie, veniturile totale au fost cu 12,3% mai mari în termeni nominali decât în aceeași perioadă din 2024 (+51 miliarde lei). Deși inflația anuală a urcat în ultimele două luni până aproape de 10%, acest avans s-a tradus într-o creștere de un punct procentual raportat la PIB (de la 23,6%, la 24,6%).
Din păcate, simultan, s-a consemnat și o creștere de peste 57 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o creștere a ponderii în PIB estimat curent (+0,8 pp), de la 29,1% până la 29,9%. Simplificat, în primele nouă luni ale anului statul a cheltuit cam 122 lei la fiecare 100 de lei încasați.
Un deficit important a fost înregistrat la bugetul asigurărilor sociale (-7,63 miliarde lei, deși deja subvenționat cu 23,89 miliarde lei de la bugetul de stat. Ceea ce arată un nivel de taxare la CAS mult sub necesități și afectează substanțial principiul des invocat al contributivității.
Totodată, România a consemnat un minus de 1,34 miliarde lei la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
În contextul unui transfer semnificativ pentru plata pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit cu puțin peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit doar marginal de bugetele locale (+0,8 miliarde lei, față de +2,2 miliarde lei la finele lunii august) și, în mare măsură, de excedentul instituțiilor publice autofinanțate (+3,23 miliarde lei).
De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+15,8% și circa 10,3 miliarde lei în plus). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+10,5%, sub nivelul general al creșterii veniturilor bugetare și doar +14,7 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat de la 13,2 miliarde lei până la 16,7 miliarde lei.
Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au crescut cu doar 7,7% în termeni nominali (+6,7 miliarde lei), ca urmare a unui volum de restituiri majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+9,3%, de la 22,6 miliarde lei la 24,7 miliarde lei).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,84 miliarde lei, în creștere cu 63,2% față de primele nouă luni din 2024 (+6,9 miliarde lei).
Totodată, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR s-au majorat cu circa 150%, adică peste 6 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Fără aceste sume suplimentare, deficitul bugetar ar fi fost mai mare decât în primele nouă luni ale anului trecut.
Avansul cheltuielilor (+11,2%) s-a situat sub cel al veniturilor. Cea mai importantă creștere s-a consemnat la plata dobânzilor (aproape +40 miliarde lei, adică 50% sau cam 13,3 miliarde lei în plus). Un spor important s-a consemnat și pe segmentul cheltuielilor de personal (+7,2 miliarde lei sau +6%, valoare care ajunsă, totuși, sub creșterea prețurilor).

Asistența socială a consemnat o creștere peste media generală (+13,4%), urmare a majorării importante a pensiilor în septembrie 2024, chiar și fără indexarea de început de an. Totodată, avansul la bunuri și servicii s-a dublat în ultima lună (+4,9 miliarde lei nominal, de la +2,45 miliarde lei la finele lunii august).
Pe fondul necesității de ajustare bugetară, cheltuielile de capital au scăzut cu -6,1% în termeni nominali, de la 42,48 miliarde lei la 39,78 miliarde lei. Totodată, semnal de avarie, subvențiile au scăzut puternic față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-4,5 miliarde lei, adică aproape o treime în termeni nominali).
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a scăzut ușor în octombrie 2025 până la 9,76%, cu 0,12 puncte procentuale sub cea consemnată în septembrie. Prețurile au fost mai mari față de luna precedentă cu... detalii
România a avut un preț mai mult decât dublu la gazele naturale livrate populației față de Ungaria în S1 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 9,42... detalii
Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2025 a fost de 102,47 miliarde lei (-5,39% din PIB-ul estimat la 1.902 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în august 2025 față de luna anterioară cu -17,7% pe seria brută, deși numai -2% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Inflația anuală din septembrie 2025, păstrată sub 10% de legume, fructe și gaze
Creșterea exporturilor, peste cea a importurilor
Datoria publică, 57,2% din PIB la mijlocul anului
Principalele țări partenere din comerțul exterior în S1 2025
Datoria publică comunicată de Finanțe, 57,8% din PIB
Prognoza de vară - creșterea economică redusă la doar 0,6%
Creșterea exporturilor, peste cea a importurilor, pentru a treia lună consecutiv
România, lider la inflația anuală, dar a doua în UE la creșterea prețurilor în iulie 2025
Deficitul comercial pe iunie 2025, la cea mai mică valoare din ultimele 12 luni
Comerțul, +3,4% pe primele șase luni ale anului