Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în anul 2025 de 3.156 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Deși indexarea anuală nu s-a mai făcut, urmare a necesității de ajustare a deficitului bugetar, raportarea la media de doar 2.753 lei din 2024 a condus la o creștere nominală de 14,62%.
Ajustarea cu inflația medie anuală, consemnată oficial de BNR pentru anul trecut la nivelul de 7,32%, arată că veniturile medii anuale ale pensionarilor ajunși la vârsta legală necesară au crescut cu 6,8% în termeni reali, în pofida unei creșteri a indicelui de creștere a prețurilor în apropierea pragului de 10% pe ultimele cinci luni ale anului.
De reținut, indicatorii prezentați ca medie anuală reprezintă „filmul” evoluției nivelului de trai și nu „poza” de moment de la finalul anului. În ianuarie 2025, s-au înregistrat valori de +22,65% creștere nominală a pensiei pentru limită de vârstă față de aceeași lună din anul precedent și +16,86% creștere a puterii ei de cumpărare (inflația era de 4,95%). În decembrie 2025, creșterea nominală a coborât la doar +1,08%, respectiv -7,84% ca putere de cumpărare după ajustarea cu inflația crescută la 9,62%.
Sumele amintite mai sus privesc circa 3,64 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă cam patru cincimi dintre cei care au primit lunar pensii.
Celelalte persoane sunt asimilate calității de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare, iar sumele încasate de acestea diferă, la fel și ritmurile anuale de creștere pe categorii de beneficiari. Astfel, per total, s-a ajuns la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.814 lei lunar și la un avans de +14,43% nominal (+6,63% real).
Conform datelor CNPP, urmașii (cei care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei) au reprezentat 9,5% din numărul total iar cei încadrați în clase de invaliditate 8,7%. Ponderea persoanelor care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (majoritatea cu șanse reduse de angajare la o vârstă relativ înaintată) a fost de 1,9%.
Pensiile anticipate au crescut mai puțin decât media în termeni nominali (+10,86%, de unde și valoarea de +3,30% în termeni reali). Oarecum suprinzător, puterea de cumpărare a avansat cel mai mult în cazul urmașilor (+9,46%, după +17,47% nominal). Pragul nominal de +10% nu a fost trecut de persoanele cu dizabilități, a căror pensie reală a crescut cu doar 2,45%.
Sumele plătite de stat în cazul ajutorului social au rămas aproape neschimbate la valoarea de 537 lei (+0,12%, de unde și o scădere de -6,71% în termeni reali). Pensionarii I.O.V.R. au primit în plus o sumă nominală modestă (+3,11%) care nu le-a permis depășirea inflației anuale și au pierdut din puterea de cumpărare (-3,92%).
Calculele efectuate pe baza datelor detaliate prezentate de CNPP arată că pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care au reprezentat 56% din numărul de beneficiari sau 2,04 milioane persoane) a fost în anul 2025 de 2.597 lei, adică două treimi din suma medie încasată de bărbați (3.867 lei, media pentru 1,6 milioane persoane sau 44% dintre beneficiari).
Anterior recalculării din 2024 pe noi principii de contributivitate, proporția menționată era cam de trei sferturi, ceea ce semnifică o adâncire a disparității de gen a veniturilor la vârsta a treia. Aceasta va complica luarea unor decizii, deoarece proporția pensiei din salariul mediu net pe economie la bărbați este semnificativ mai mare decât în cazul doamnelor retrase din activitate.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025