Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026

Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai bun decât în urmă cu 12 luni, când minusul finanțelor publice urcase deja la -1,58% din PIB. 

Reamintim că ar trebui să avem în anul 2026 o scădere a minusului bugetar de la -7,65% din PIB în 2025 până la -6,24% din PIB, pe traiectoria dorită de încadrare în cerința de cel mult -3% din PIB. Necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv, situație în care ne aflăm încă din 2019 (-4,64% atunci, de la -2,88% în 2018). 

În contextul creșterii economice aflată în pierdere de viteză de (0,7% pe întreg anul trecut și -1,9% ajustat sezonier în T4 2025), încasările au fost mai mari cu 15,7% în prima lună din 2026 (+14,06 miliarde lei). Pe fondul unei inflații anuale de 9,31%, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,4 pp raportat la PIB (de la 4,7%, până la 5,1%). 

Totodată, s-a consemnat și o diminuare de -1,94 miliarde lei a cheltuielilor publice, care a însemnat o scădere a ponderii în PIB estimat curent de la 6,3% până la 5,8%. Simplificat, în primele două luni din 2026, statul a cheltuit cam 114 lei la fiecare 100 de lei încasați.

Din păcate, un deficit important a rămas la bugetul asigurărilor sociale (peste 2 miliarde lei), în pofida subvenționării consistente de la bugetul de stat (6,5 miliarde lei, adică o treime din CAS colectat).

În pofida unor transferuri importante către asigurări sociale și sănătate (aproape 7 miliarde lei), bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mic cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (deja la +3,36 miliarde lei, după achitările timpurii de impozite, unele majorate substanțial) și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,18 miliarde lei).

De remarcat majorarea substanțială a veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22,3%, adică 2,45 miliarde lei mai mult, dată fiind creșterea de +57,6% la impozitul pe dividende) și avansul moderat în cazul contribuțiilor de asigurări (+6% și doar +1,99 miliarde lei în plus), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu 35,15 miliarde lei (33,9% din venituri). 

Rezultatul per total, ameliorat cu 16 miliarde lei

Cheltuielile statului au marcat o scădere de -1,6% (-1,94 miliarde lei nominal), în contrast cu creșterea veniturilor. De remarcat scăderea puternică a cheltuielilor de capital (-47,1%).

Acestea au fost de numai 3,37 miliarde lei față de 6,37 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut.

După ce s-au tăiat diverse sporuri și nu s-au mai indexat salariile bugetarilor, ajunși la coada clasamentului evoluției puterii de cumpăre pe ramuri de activitate, cheltuielile de personal s-au diminuat cu -3,4% (-473,9 milioane lei). Asistența socială, chiar și fără indexarea pensiilor la început de an, a consemnat o creștere procentuală de 0,9% (+395 milioane lei). 

De reținut, însumarea banilor din fonduri externe nerambursabile a dat o valoare considerabil mai mare față de primele două luni ale anului trecut (+65% și aproape un sfert din îmbunătățirea rezultatului bugetar). Totodată, alocările pentru bunuri și servicii au scăzut cu peste 2% (-311 milioane lei) iar subvențiile au fost mai mici cu -14,5%.

În fine, ar mai fi de semnalat creșterea modică (deocamdată) înregistrată de cheltuielile cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior(de la 10,06 miliarde lei, până la 10,26 miliarde lei nominal). Chiar și așa, ele au reprezentat aproape două treimi din deficitul bugetar acumulat. Altminteri, performanță notabilă și cu austeritatea aferentă, ameliorat față de ianuarie-februarie 2025 cu circa 16 miliarde lei.