Excedent bugetar (marginal) la început de an

Bugetul general consolidat pe luna ianuarie 2026 a consemnat un excedent (marginal) de 845,1 milioane lei (+0,04% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat surprinzător de bun, după mai mulți ani în care rezultatele similare au fost negative. 

Deși suntem de-abia la început de an iar lunile 1,4,7 și 10 beneficiază de plăți sezonier mai ridicate, iar cheltuielile au fost limitate la 1/12 din cele pe anul anterior, rezultatul reflectă o tendință de echilibrare bugetară, după măsurile fiscale luate în partea a doua a anului trecut. 

Asta în contextul în care ar trebui să avem în anul 2026 o scădere a minusului bugetar de la -7,65% din PIB în 2025 până la -6,2% din PIB, pe traiectoria dorită de încadrare în cerința de cel mult -3% din PIB. Necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv, situație în care ne aflăm încă din 2019 (-4,64% atunci, de la -2,88% în 2018). 

În pofida creșterii economice aflată în pierdere de viteză de (0,6% pe anul trecut și -1,9% ajustat sezonier în T4 2025), încasările au fost mai mari cu 17,9% în prima lună din 2026 (+8,37 miliarde lei). Pe fondul unei inflații anuale de 9,62%, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,3 pp raportat la PIB (de la 2,4%, până la 2,7%). 

Totodată, s-a consemnat și o diminuare cu aproape 3,5 miliarde lei a cheltuielilor publice, care însemnat o scădere a ponderii în PIB estimat curent de la 3% până la 2,7%. Simplificat, în luna ianuarie statul a cheltuit cam 98 lei la fiecare 100 de lei încasați.

Din păcate, un deficit important a rămas la bugetul asigurărilor sociale (-1,42 miliarde lei), în pofida subvenționării consistente de la bugetul de stat (3,28 miliarde lei, adică 31% în raport cu CAS colectat)

În contextul unor transferuri importante către asigurări sociale și sănătate, bugetul de stat a înregistrat un excedent peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a mai fost îmbunătățit de bugetele locale (deja la +2,40 miliarde lei, după achitările timpurii de impozite, unele majorate substanțial) și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,05 miliarde lei).

De remarcat majorarea substanțială a veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+31,4%, adică 2,15 miliarde lei mai mult, dată fiind creșterea de +59,7% la impozitul pe dividende) și avansul moderat în cazul contribuțiilor de asigurări (+8,2% și doar +1,4 miliarde lei în plus), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu circa 18,5 miliarde lei (33,5% din venituri). 

Plățile pentru dobânzi, în scădere

Cheltuielile statului au marcat o scădere de -6% (-3,5 miliarde lei nominal), în contrast cu creșterea veniturilor. De remarcat scăderea puternică a cheltuielilor de capital (-48%).

Acestea au fost de numai 1,39 miliarde lei față de 2,68 miliarde lei în aceeași lună a anului trecut. Fără această scădere, nu am fi avut excedent bugetar. 

După ce s-au tăiat diverse sporuri și nu s-au mai indexat salariile bugetarilor, ajunși la coada clasamentului evoluției puterii de cumpăre pe ramuri de activitate, cheltuielile de personal s-au diminuat cu -3,4% (-473,9 milioane lei). Asistența socială, chiar și fără indexarea pensiilor la început de an, a consemnat o creștere procentuală de 2% (+436 milioane lei). 

Alocările pentru bunuri și servicii au scăzut cu aproape 12% (-870 milioane lei, adică peste nivelul excedentului consemnat per total). Totodată, însumarea banilor din fonduri externe nerambursabile a dat o valoare ceva mai redusă decât în prima lună a anului trecut (-2,4%) iar subvențiile au fost mai mici cu -11,1%.

În fine, ca evoluție pozitivă notabilă, ar mai fi de semnalat scăderea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (de la 3,84 miliarde lei, până la 3,54 miliarde lei nominal) și recuperarea mai multor bani din plățile efectuate în anii anteriori (+55%, până la 282,5 milioane lei).