Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%

Avansul PIB pe 2025 în termeni reali a fost recalculat la 0,7% de Institutul Național de Statistică, de la +0,6% în varianta-semnal.

Rezultatul provizoriu de creștere economică pe 2025 este de 1.910,4 miliarde lei, cu 1,4 miliarde lei peste valoarea utilizată ca referință pentru alți indicatori macroeconomici, inclusiv pentru deficitul bugetar.

La cursul mediu anual de 5,0415 lei/euro, PIB a urcat până la 379 miliarde euro, de la 355 miliarde euro anterior.

De reținut scăderea tot mai accentuată a ritmului anual de creștere a PIB (4,2% în 2022, 2,3% în 2023, 0,9% în 2024 și doar 0,7% anul trecut), în condițiile unor deficite pronunțate, comercial (-32,7 miliarde euro) și al bugetului general consolidat (-7,65% din PIB). Datele prezentate de INS nu arată prea încurajator ca tendință pentru 2026, avansul anual de 1,7% pe T3 și de 0,2% pe T4 fiind umbrit de recesiunea tehnică, respectiv -0,1% T3/T2 și -1,9% T4/T3, după ajustarea sezonieră. 

De remarcat faptul că, și în prima jumătate a lui 2024, datele prezentate acum arată că am fost în recesiune tehnică (-0,3% în T1 și -0,5% în T2). Doar că nu s-a conștientizat acest lucru în perioada electorală, când s-au majorat puternic pensiile la „recalculare” (+33% pensia reală între septembrie 2024 și septembrie 2023) iar creșterea salariului real a înregistrat un maxim de +8,9% exact în luna iulie.

Acum, seria arată că Produsul Intern Brut în termeni reali pe T4 2025 a ajuns exact la nivelul din T2 2024, doar că recesiunea a devenit publică. În acest context, veniturile au fost ajustate (nu la fel de brusc precum fuseseră inflamate) cu circa -8% la pensii și -5% la salarii iar estimarea BNR privind deviația PIB s-a dus chiar sub nivelul din pandemie, respectiv sub 2%. Ceea ce afectează perspectivele de creștere pe 2026.

Construcțiile au adus peste 70% din avansul PIB

Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, se remarcă rezultatele foarte bune din construcții (+7% în volum și +0,5 puncte procentuale efect pe creșterea economică). Cu aceeași contribuție dar însumate au venit sectorul IT (+4,1% ca volum și +0,3 pp efect) și agricultura (+6,6%, respectiv +0,2 pp). 

Nu mai puțin de cinci segmente din activitatea economică figurează cu efect nul pe avansul PIB: industria (deși cu -0,2% rezultat în volum), sectorul bugetar (-0,3%, după înghețarea salariilor și reducerea unor sporuri), tranzacțiile imobiliare(cu o creștere marginală a rezultatului, +0,6%) sectorul financiar (deși a consemnat în volum -1%) și activitățile recreative. 

Una peste alta, rezultatul economic anunțat pentru 2025 ridică mari semne de întrebare, în contextul reducerii și a războiului din proximitate. La care s-a mai adăugat recent și cel din Golful Persic, cu consecințele aferente. Riscul major este să continuăm traiectoria de diminuare a creșterii PIB din ultimii ani, într-un moment în care ajustarea fiscală reclamă relansarea economică.

De remarcat, în pofida unui ritm îmbunătățit pe ultimele opt luni al exporturilor față de cel al importurilor, rezultatul de ansamblu a rămas defavorabil în volum (+3,9% la export față de +4,8% la import), ușoara ameliorare a soldului negativ venind pe calea unor prețuri semnificativ sporite la export (+4%) față de import (+1,6%). Din schimburile externe, ne-am ales cu o influență negativă de -0,6 pp pe PIB. 

Astfel, rezultatul de 0,7% calculat de INS a venit în principal din formarea brută de capital fix (+1 pp), la care s-a adăugat variația stocurilor (+0,2 pp, după o variație în volum de -1,3%), în timp ce efectul consumului final efectiv a terminat anul pe un firav +0,1 pp, compus din +0,4 pp la populație și -0,3 pp pe partea consumului administrației publice.