In jur de 5 milioane de romani (un sfert din totalul populatiei sau unu din patru) au fost dati anul trecut pe mana recuperatorior de creante, din cauza datoriilor uriase, de 4,9 miliarde euro, pe care le au in principal la banci, dar si la firme de telefonie, Institutii Financiare Nebancare (IFN-uri), firme de leasing, firme de asigurari sau la furnizori de utilitati (curent, gaze, apa etc.), conform datelor asociatiei firmelor de recuperare creante (Asociatia de Management a Creantelor Comerciale – AMCC).
Comparativ cu anul precedent, numarul datoriilor romanilor ajunse la firmele de recuperare este in crestere, insa valoarea acestora s-a injumatatit, dupa recordul atins in 2015, de 10,6 miliarde euro, o suma foarte ridicata, de 10 ori mai mare decat in 2014.
Bancile au vandut recuperatorilor foarte multe credite neperformante in ultimii doi ani dupa ce in 2014 BNR a declansat un proces de curatenie a bilanurilor bancilor, pe care le-a obligat sa-si recunoasca neperformantele prin scoaterea acestora in afara bilanturilor (write-offs), dupa provizionarea integrala, cu posibilitatea de a urmari in continuare recuperarea datoriilor.
In consecinta, rata creditelor neperformante a scazut de la 22,26% in martie 2014 la 9,36% in martie 2017.
Cu toate acestea, bancile mai au in bilanturi sau in afara acestora un volum important de credite neperformante, in valoare de 25 miliarde lei, respectiv 5,5 miliarde euro. (vezi aici detalii)
Numarul si valoarea datoriilor detinute de firmele de recuperare creante sunt insa mai ridicate, intrucat datele AMCC au fost colectate de la doar 12 firme de recuperare creante, care acopera 70% din piata serviciilor de colectare a creantelor si achizitie de portofolii de creante.
De asemenea, numarul cazurilor (dosarelor) de recuperare creante, de peste sase milioane, mai exact 6.450.319 de cazuri in total (6.308.614 ale persoanelor fizice si 141.705 ale firmelor), este mai mare decat cel al datornicilor, intrucat exista persoane care au mai multe datorii.
De exemplu, cineva care are o datorie la un credit bancar poate avea si o restanta la o firma de telefonie sau la un credit luat de la un IFN. Se poate estima astfel (AMCC nu a prezentat numarul total al clientilor cu datorii, ci doar numarul cazurilor) ca numarul total al romanilor datornici se ridica la aproximativ 5 milioane, care au 6,4 milioane de datorii.
Marea majoritate a valorii datoriilor, de 3,8 milioane euro, reprezentand 77% din totalul datoriilor de 4,9 miliarde euro, apartin romanilor care au credite la banci.
Ca numar insa, cele mai multe datorii sunt catre firmele de telefonie, intrucat valoarea acestora este mult mai mica decat cea a creditelor. Astfel, din totalul celor 6,4 milioane de datorii, 3,8 milioane sunt datoriile catre firmele de telefonie (3.815.116 milioane datorii ale persoanelor fizice si 52.541 de datorii ale firmelor), urmate de datoriile la banci: peste 1,7 milioane de cazuri in total (1.749.122 de datorii ale persoanelor fizice si 6.658 de datorii ale firmelor).
Firmele de recuperare creante au reusit sa colecteze datoriile in cazul a 3,7 milioane de cazuri, putin mai mult decat jumatate din totalul celor 6,4 milioane de cazuri cu datorii. Numarul de creante colectate a fost in scadere anul trecut fata de 2015, cand s-au inregistrat 4 milioane de cazuri.
In privinta valorii sumelor recuperate, aceasta s-a ridicat la aproape 1,6 miliarde euro in 2016, doar o treime din totalul de 4,6 miliarde datorate. Valoarea sumelor recuperate este insa mai mare decat in 2015, cand s-a ridicat la doar 1 miliard de euro.
In total, asadar, in ultimii doi ani, firmele de recuperare au reusit sa puna mana pe doar 2,6 miliarde lei din datoriile totale de 15,2 miliarde euro ale romanilor.
AMCC are 15 membri, firme de recuperare creante: Kruk, EOS, Kredyt Inkaso, Top Factoring, Debt Collection Agency (DCA), Creditexpress, Getback Recovery, Cycle European, Fire Credit, RE Collection, Top Factoring, Mellon, Coface, Creditreform si Kolcze, Iliuta&Asociatii.
Restrictii legale privind recuperarea datoriilor
Firmele de recuperare creante sunt acuzate deseori de catre clientii bancilor care ajung pe mana acestora fie ca sunt stresati sau amenintati cu telefoane si scrisori in vederea platii datoriilor, fie ca li se cer sume foarte mari, uneori de cateva ori mai mari decat creditul obtinut initial. (vezi cazurile de pe site-ul Reclamatiibanci.ro.)
Firmele de recuperare nu au o lege speciala care sa le reglementeze activitatea si sa previna potentialele abuzuri.
In OUG 52/2016, care transpune Directiva 17/2014 privind creditele ipotecare, au fost introduse cateva restrictii cu privire la recuperarea creantelor, si anume obligatia ca bancile sa-si informeze clientii inainte de cesionarea datoriilor, precum si interzicerea unor dobanzi suplimentare dupa inceperea procedurii de executare silita. (vezi aici detalii)
Astfel, Ordonanta prevede ca bancile nu-si vor mai putea vinde (cesiona) creditele neperformante catre firmele de recuperare creante fata stiinta clientilor, cum se intampla in prezent, si fara ca acestia sa aiba dreptul sa conteste aceasta procedura.
In acelasi timp, bancile sau IFN-urile nu-si mai pot vinde creditele catre firme de recuperare straine (fara domiciliu legal in Romania), cum se intampla pana acum.
De asemenea, inainte de executarea silita, clientii au dreptul la un ragaz de 6 luni, in care pot sa gaseasca singuri un cumparator pentru locuinta ipotecata de catre banca, in vederea obtinerii unui pret mai bun pentru achitarea datoriilor.
Bancile sunt, de asemenea, obligate ca inainte de declansarea procedurii de executare silita sa propuna clientului reducerea ratei lunare, pe o perioada de 12 luni, in cazul in care dobanda la credit a crescut cu cel putin doua puncte fata de cea de la incheierea contractului de credit.
Ordonanta mai spune ca “pe parcursul procedurii de executare silită se interzice perceperea dobânzilor și a dobânzilor penalizatoare.”
Ce le este interzis recuperatorilor in relatia cu datornicii
OUG 52/2016 prevede si o serie de interdictii pentru firmele de recuperare creante in relatia cu datornicii, astfel:
– utilizarea de tehnici care să hărţuiască sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanţelor;
– utilizarea, în cadrul procesului de recuperare creanţe, de ameninţări sau alte tehnici agresive, cu scopul de a vătăma fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia ori de a-i afecta reputaţia;
– contactarea consumatorului, în cadrul procesului de recuperare creanţe, la locul de muncă al acestuia;
– contactarea, în legătură cu recuperarea creanţelor, a oricărei alte persoane diferite de consumator, succesorii legali, avocatul sau împuternicitul acestuia, creditorul, avocatul sau împuternicitul creditorului;
– afişarea la uşa apartamentului/blocului a notificărilor/ somaţiilor/adreselor în legătură cu recuperarea creanţelor, cu excepţia actelor de procedură afişate la solicitarea executorului judecătoresc ori a instanţei de judecată;
– comunicarea entităţii care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe cu consumatorul în intervalul orar 20.00— 09.00.
Vezi in CLUBUL BANCHERILOR mai multe date despre piata colectarii creantelor
Nu există comentarii pentru această știre.
Revolut nu vrea să facă publice informații despre fraude și reclamații: numărul și valoarea acestora, precum și modul în care au fost soluționate. Am trimis la Revolut următoarele întrebări: -... detalii
„Bună ziua. Va scriu în legătură cu o înșelăciune financiară. Cum ma puteți ajuta vă rog să-mi protejați conturile din George BCR, ceea ce mi-a mai rămas după ce am... detalii
În timp ce unele bănci ascund dobânda maximă la un credit cu litere mici, în subsolul reclamelor sau paginilor de prezentare, altele nici măcar nu o menționează. Este vorba de... detalii
Banca Transilvania, CEC Bank, Libra Bank și Patria Bank oferă credite ipotecare și românilor care obțin venituri în alte țări. Să vedem în ce condiții se acordă aceste împrumuturi și... detalii
Dobânda creditului din reclama BRD poate fi de trei ori mai mare
BRD i-a blocat cardul de pensie unui bătrân bolnav
Încasările și plățile instant în euro, obligatorii pentru băncile românești din 2027
IFN-ul ACredit, care te execută silit în 30 de zile, avertizat de ANPC
Este posibil ca banca să nu închidă un cont inactiv timp de mai mulți ani și să ceară comisioane de administrare?
Tentativă de fraudă cu inteligență artificială în numele BT Invest
Un credit neplătit mai apare la Biroul de Credit după 18 ani?
Avem o problemă cu Biroul de Credit
Profit de 100% în 3 luni la unele IFN-uri
IFN-ul A credit te supraîndatorează, apoi te execută silit în 30 de zile