România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025

România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă cu un an.

De reținut, țara noastră a înregistrat cea mai mare scădere a ritmului de creștere al acestui indicator, cu -6,8 pp, înjumătățit de la 13,6% la doar 6,7% (deși în creștere de la 6,1% pe T3 2025).

România s-a plasat ceva mai jos decât Letonia (6,9%), Portugalia (7%), Polonia și Cehia (ambele cu 7,3%) însă peste Slovacia (6,0%), Estonia (5,4%), Olanda (4,2%) și Spania (3,8%), acestea fiind deasupra mediei europene de 3,4%. Cele mai mari valori le-au consemnat Slovenia (+17,1%), Bulgaria (+13,8%), Croația (+10,5%) și Ungaria (+9,1%).

La polul opus, Malta a fost singurul stat UE în care s-a produs o scădere a costului muncii (-3,9%), în timp ce marile economii ale Uniunii au înregistrat valori relativ reduse: Franța +1,1%, Italia +2,3% și Germania +2,7%, cu Danemarca (+2,5%), Finlanda (+2,6%) și Cipru (+2,7%) intercalate printre ele.

Așadar, România s-a plasat în partea de jos a evoluțiilor din regiune dar la un nivel dublu față de media europeană. Precum și semnificativ sub țările vecine din Uniune, Bulgaria și Ungaria. De remarcat situația aparte a Sloveniei, care a mărit considerabil ritmul de creșteri salariale, de la +7,2% în T4 2024 până la +19,1% în T4 2025.  

În ce privește împărțirea între segmentul de business și cel non-business, România deține a patra poziție la primul dar se află în subsolul clasamentului în al doilea caz. La business, cu +9,1%, este precedată de Slovenia (+15%), Bulgaria (+14,2%) și Croația (+10,9%) dar urmată de Grecia (+8,5%), Portugalia (+8,4%) și Polonia (+8,0%).  

Prin contrast, la non-business, cu -0,4%, figurăm în domeniul negativ, între Malta (-12,1%) și Franța (-0,1%). Aici găsim și explicația pentru evoluția spectaculoasă din Slovenia (+30,8%), la mare distanță de Ungaria (+10,6%) și Lituania (+10,2%). Segmentul non-business grupează administrația publică și apărarea, educația, sănătatea, artele, recreerea, reparațiile și alte servicii.

În fine, ar mai fi de reținut evoluția din sectorul industrial, unde productivitatea muncii se află în revenire modestă (+1% în 2025, după -3,3% în 2023 și -1,5% în 2024). Valoarea de +9,2%, necorelată cu rezultatul economic (+0,7%), este sub cele din Slovenia (+15,8%), Bulgaria (+12,0%) și Croația (+10,7%) dar peste Grecia (+8,0%) și Letonia (+7,9%).

Dincolo de trendul general al regiunii (de care nu se poate face abstracție), datele reflectă o presiune sporită și specifică de majorare a retribuirii muncii în activitățile „direct productive”, precum și înghețarea creșterilor salariale din partea bugetară. De unde o medie rezultată din apropierea de podiumul european în sectorul privat combinată cu penultimul loc în cel de stat.