Roborul, greu de înțeles, educația financiară, greu de scris

În ultima zi din octombrie 2022, când Consiliul Concurenței declanșa un control la cele 10 bănci care stabileau ROBOR-ul, indicele dobânzilor pieței bancare, atinsese nivelul record de 8,2% pe trei luni (vezi foto).

Asta în timp ce dobânda de referință a BNR, care determină nivelul ROBOR, alături de lichiditatea din piața bancară, era 6,25%. (vezi foto mai jos). Diferența dintre cele două dobânzi era, deci, de 1,95 puncte procentuale.

La începutul lui 2022, din cauza creșterii inflației, cauzată de războiul din Ucraina, BNR a inițiat un ciclu de creștere agresivă a dobânzii de politică monetară, care a antrenat și inflamarea ROBOR-ului.

În februarie și martie 2022, când dobânda BNR creștea de la 2% la 2,5%, ROBOR-ul la 3 luni a urcat de la 3,5% la 4,6%, diferența dintre cele două dobânzi fiind de 2,1%.

În aprilie 2022, când BNR crescuse dobânda de la 2,5% la 3%, ROBOR-ul la 3 luni a crescut de la 4,6% la 5%, astfel că decalajul era 2%.

În următoarele luni, marja dintre ROBOR și dobânda BNR s-a lărgit treptat.

În mai și iunie 2022, după ce BNR a crescut dobânda de la 3% la 3,75%, ROBOR-ul la 3 luni a urcat de la 5% la 5,97% la finalul lui mai, diferența dintre cei doi indici fiind de 2,22%. La finalul lui iunie, ROBOR-ul a ajuns la 6,44%, discrepanța crescând la 2,69 puncte.

În iulie 2022, după ce BNR a crescut dobânda cu un punct, de la 3,75% la 4,75%, ROBOR-ul la 3 luni a urcat de la 6,47% la 7,97%, diferența dintre cei doi indici ajungând astfel la 3,22 puncte.

Săritura calului?

La începutul lunii august 2022, BNR a majorat din nou semnificativ dobânda, la 5,5%, ocazie cu care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că băncile au sărit calul ROBOR și ar trebui să mai scadă dobânzile.

În acel moment, ROBOR la 3 luni era 8,14, cu 2,64 puncte peste dobânda BNR. 

Decalajul dintre cele două dobânzi scăzuse deja destul de mult, cu 0,58 puncte față de nivelul de 3,22 puncte cât era la finalul lunii iulie.

Dar bancherii nu l-au ascultat pe Isărescu. Ei au scăzut doar de ochii lumii ROBOR-ul în următoarea lună, până la 7,9%, după care au dus-o din nou în sus, până la un record de 8,2% la finalul lui octombrie, în momentul controlului Consiliului Concurenței.

Asta după ce BNR a mai crescut încă o dată dobânda, în octombrie, la 6,25%.

Deși BNR a ajuns cu dobânda la 7% la începutul lui 2023, ROBOR-ul nu a mai crescut, după controlul Consiliului Concurenței.

Ba chiar a scăzut cu aproape două puncte pe parcursului lui 2023, la 6,2%, în timp ce dobânda BNR a rămas la 7%. Astfel că diferența coborâse la doar 0,8 puncte.

Acum, ROBOR-ul la 3 luni este 5,87%, cu o dobândă BNR de 6,5%, ca în mai 2022, când dobânda BNR era doar 3,75%.

De ce asta? Pentru că ROBOR-ul, ca orice marfă, are un preț stabilit și de cerere și ofertă, adică de volumul de bani din piață, nivelul lichidității, precum și de alți factori. Vezi detalii, în acest articol.

În prezent există un surplus de lichiditate pe piața bancară, care determină băncile să-și depoziteze resursele excedentare la BNR, pe când în 2022, conform informațiilor publicate de BNR, exista un deficit net de lichiditate considerabil pe piața monetară, din cauza războiului din Ucraina.

BNR a fost nevoită astfel să furnizeze lichidități băncilor, prin facilitatea de creditare, operațiuni repo și cumpărarea de titluri de stat.

Stocul mediu zilnic al lichidității furnizate de BNR prin intermediul facilității de creditare a ajuns la 11 miliarde lei în trimestrul 2 din 2022, în timp ce media operațiunilor repo la 4 miliarde lei.

Titlurile de stat cumpărate de BNR de la bănci din piața secundară au însumat în jur de 400 milioane lei.

Sau săritura iepurelui?

Datele statistice sugerează că în 2022 a fost mai degrabă un țunami al dobânzilor declanșat de BNR, la care băncile au suprareacționat, probabil de teamă (piețele sunt emotive) sau din instinct de biznis, cum e și firesc.

Dobânda BNR a crescut de la 1,25% în octombrie 2021 la 6,25% în octombrie 2022, momentul controlului Consiliului Concurenței, deci cu 5 puncte. În același interval, ROBOR-ul la 3 luni a urcat de la 2% la 8,2%, deci cu 6 puncte.

Nu se poate spune că decalajul de 1 punct față de dobânda BNR este ceva strigător la cer, o săritură de cal. Mai degrabă una de iepure.

Consiliul Concurenței se pare însă că a descoperit că au avut loc înțelegeri între bancheri pentru stabilirea dobânzilor.

ROBOR-ul, greu de înțeles

Mugur Isărescu a declarat, la o conferință cu subiectul educația financiară, că ROBOR-ul este ceva neînțeles de oameni. Cum e și firesc.

El însă a mers mai departe, luând apărarea băncilor, care nu ar trebui condamnate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri de tip cartel, pentru că, de fapt, ROBOR-ul este un indice al pieței interbancare prin care se transmite politica monetară și care și scade, nu doar crește: „Dacă se crede că singura treabă a trezorierului e să stabilească ROBOR – se adună acolo 10 inși și singura lor grijă e să-l pună mai sus, atunci de ce a scăzut?”.

Într-adevăr, ROBOR-ul este rezultatul licitațiilor făcute de bănci pe piața interbancară liberă, la fel cum prețurile oricăror produse se stabilesc în funcție de concurență, de cerere și ofertă. 

Ceea ce nu înseamnă că piața ROBOR este controlată de bancheri. Dar nici nu este exclus ca unii bancheri să fi făcut înțelegeri între ei pentru stabilirea dobânzilor, așa cum se întâmplă și în alte domenii. Și cum s-a întâmplat și în domeniul bancar, în 2008, când mai multe bănci europene au fost amendate de Comisia Europeană pentru înțelegeri privind nivelul EURIBOR.

Nu și cele din România, deși au fost controlate și atunci de Consiliul Concurenței, dar fără să fie găsite vinovate de vreo înțelegere anticoncurențială.

Educația financiară, greu de scris

Apropo de educația financiară, aceasta este influențată, ca orice educație, de manualele și articolele care se scriu în domeniul financiar.

Am văzut că BCR a inițiat un curs de redactare a articolelor economice, în colaborare cu o publicație, o inițiativă lăudabilă. Sunt curios, ca jurnalist de mulți ani, absolvent de facultate de jurnalism, cu copil care tocmai termină o facultate de jurnalism, ce articole vor scrie studenții.

Pentru că toate cele trei articole despre Mugur Isărescu și investigația ROBOR a Consiliului Concurenței pe care le-am citit în presă, în Profit, Ziarul Financiar și Digi 24 au o mare problemă: lipsa educației financiare.

Educația financiară nu înseamnă o simplă descriere a unei noțiuni financiare, precum ROBOR-ul, sau o declarație despre ROBOR, ci explicarea modului în care funcționează, prin statistici, punerea în context. O simplă cifră, izolată temporal sau local, nu are nicio semnificație dacă nu prezinți istoricul evoluției sale și comparația cu alți indici sau fenomene care o influențează.

La fel de importante sunt răspunsurile la întrebările “cum?” și „de ce?”. Nu poți avea articole economice de calitate, care pot fi exemple de educație financiară, fără răspunsurile la aceste întrebări.