Ministerul Economiei a publicat recent un proiect de lege privind contractele de credit, o obligație de transpunere a unei directive europene, prin care vrea să prevină supraîndatorarea cu credite.
Problema este că în acest OUG nu sunt introduce măsuri concrete de evitare a supraîndatorării, după modelul Băncii Naționale a României (BNR), ci doar nișe proceduri specifice birocrației europene.
Astfel, noua lege nici măcar nu definește termenul de supraîndatorare, de exemplu situația în care ratele la credite depășesc 40% din venituri, după cum specifică regulamentul BNR privind gradul de îndatorare.
În regulamentul BNR, băncile și IFN-urile sunt obligate să nu depășească acest prag de îndatorare, atunci când aprobă împrumuturi.
Noul proiect de lege, în schimb, impune instituțiilor de credit „obligația de a efectua o evaluare amănunțită a bonității consumatorului înainte de încheierea unui contract de credit, care se efectuează în interesul consumatorului, pentru a preveni practicile iresponsabile de acordare de credite și supraîndatorarea”, ceea ce nu este o noutate, prevedere existentă și în OUG 50/2010 privind contractele de credit.
Noutatea este că băncile și IFN-urile au „obligația de a stabili proceduri pentru evaluarea bonității și de a documenta și menține procedurile respective, precum și de a le prezenta Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, la cererea acesteia”, conform proiectului de OUG privind contractele de credit, publicat de Ministerul Economiei.
Legea nu specifică în ce constau aceste proceduri și ce formă trebuie să aibă, pentru o abordare unitară.
În aceste condiții, probabil că noua lege va avea ca efect mai degrabă o creștere a birocrației pentru bănci, IFN-uri și ANPC, decât reducerea supraîndatorării.
Dacă legea ar fi prevăzut că supraîndatorare reprezintă orice credit care depășește gradul de îndatorare de 40%, lucrurile ar fi fost foarte simple. ANPC ar fi făcut un simplu control al unui contract de credit și l-ar fi confruntat cu datele de Biroul de Credit, pentru a afla dacă ratele depășesc gradul de îndatorare.
Aceste lucruri sunt prevăzute în regulamentul BNR privind gradul de îndatorare, în vigoare din noiembrie 2018.
Problema este că BNR nu are atribuții să verifice contractele de credit, doar ANPC poate face asta.
Numai că ANPC va fi ocupată să verifice niște „proceduri” abstracte privind bonitatea, nu ceva concret, precum gradul de îndatorare.
Supraîndatorarea cu credite de la IFN-uri este o problemă importantă pe care ne-au semnalat-o mai mulți cititori, ca în acest caz.
Nu există comentarii pentru această știre.
Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a argumentat amenda dată băncilor pentru manipularea ROBOR prin transparența cotațiilor în perioada de stabilire a ratelor de dobândă (fixing), dinaintea derulării tranzacțiilor interbancare (trading)... detalii
Consiliul Concurenței a anunțat o amendă istorică pentru zece bănci, într-un dosar care lovește direct într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale ultimilor ani: ratele românilor. Când spui ROBOR, oamenii... detalii
Comunitatea bancară din România susține că rezoluția Consiliului Concurenței, adoptată fără a prezenta normele concrete încălcate, și refuzul Autorității de a participa la o ședință desfășurată în dealing room, pentru a observa modalitatea în care se derulează activitatea de tranzacționare, reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român, conform unui comunicat al Asociației Române a Băncilor (ARB), în care se adaugă: Băncile nu au schimbat nicio informație între ele și nicio practică care ar putea compromite funcționarea pieței monetare și care ar afecta clienții. Consiliul Concurenței a refuzat prezența în dealing room Instituțiile de credit au adresat reprezentanților Consiliului Concurenței invitația de a lua parte la ședințele din dealing room, însă au fost refuzate. În situația în care reprezentanții Consiliului Concurenței ar fi asistat la o ședință desfășurată într-un... detalii
Bogdan Neacsu, președinte la Asociația Română a Băncilor și Sergiu Manea, președinte la Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, au transmis o scrisoare deschisă privind cazul ROBOR: Scrisoare deschisă din partea sectorului financiar-bancar din România Stimați reprezentanți ai autorităților publice din România, Stimați lideri de opinie, Am luat act, cu indignare profundă față de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenței privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanții la piață. Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață - cu atât mai mult cu cât lipsește orice argumentare a faptelor săvârșite sau a normelor legale încălcate -... detalii
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe