Nici DNSC, Poliția sau alte autorități ale statului, precum BNR, nici băncile, nu administrează adecvat problema fraudelor online.
Din simplul motiv că nu există o platformă națională, site și call center, dedicat fraudelor, la care oamenii să raporteze fraude și tentative de înșelătorie.
Mulți cititori nu știu unde să se adreseze și ce să facă în cazul fraudelor:
„Bună ziua, sunt sunată zilnic de la anumite persoane care spun că am aplicat la credit dar nu am aplicat. Ce pot să fac?
Unde aș putea verifica dacă nu cumva am ceva credite de care eu nu știu ca să nu mă trezesc cu ele pe cap?”, întreabă o cititoare, la Întreabă Banca:
„Buna ziua,
De aproximativ 3 luni sunt agresat, zilnic, de niste asa zise consultante, cu accent basarabean, care ma indeamna sa investesc intro platforma https://vorentlavia-platform.com/en/ pentru castiguri garantate.Sunt sunat de cate 3, 4 ori dupa telefoane diferite pe care le schimba permanent chiar daca le blochez.
Sunt convins ca e un scam, dar ce masuri as putea lua, unde as putea sa ma adresez?
Pentru a face o sesizare la Politie mi s-ar cere dovezi?”, întreabă un alt cititor, la Reclamații Bănci:
Crearea unei platforme de preluare și administrare a fraudelor online ar fi foarte utilă și pentru a ajuta la prevenirea fraudelor și la educația financiară.
De exemplu, ar trebui să existe o listă a site-urilor care sunt false platforme de investiții în criptomonede sau acțiuni, prin intermediul cărora au loc multe fraude online.
Este esențial ca o astfel de platformă trebuie să fie interactivă: oamenilor să li se răspundă la telefon, pentru a li se prelua mesajele, și să primească răspunsuri la întrebări, sesizări și plângerile privind fraudele.
Pe platformă ar trebui să fie publicate toate cazurile de fraude sau tentative de fraude, astfel încât oamenii să poată învăța din exemple concrete.
Și, firește, platforma trebuie să prezinte statisticile fraudelor din România, lucru pe care nimeni nu-l face.
O primă statistică mai detaliată privind fraudele la nivel european a fost prezentată la finalul anului trecut de Banca Centrală Europeană și Autoritatea Bancară Europeană.
Conform acestui raport, în România au avut loc 150.000 de fraude bancare, în valoare de 79 milioane de euro, în 2024. Vezi detalii, în acest articol:
Nu există comentarii pentru această știre.
Motivul pentru care Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru că s-ar fi înțeles să crească indicele ROBOR este transparența în timpul stabilirii dobânzilor (fixing). Este vorba de faptul că în... detalii
Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR nu presupune acordarea automată a unor despăgubiri clienților băncilor care au credite în lei cu dobânzi variabile, acestea putând fi obținute doar prin acțiuni în... detalii
Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii
Între ROBOR, EURIBOR și LIBOR există diferențe de metodologie, de guvernanță și de funcție economică, astfel încât eventuale comparații nu pot fi susținute atunci când se evocă amendarea băncilor, conform... detalii
Cum este pus la punct un jurnalist de cititorii lui, în cazul „judecătorii au suspendat un comunicat de presă”
La fel ca Temu și AliExpress, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de informații false destinate înșelătoriilor și fraudelor online
Cum justifică economistul-șef al BNR că este benefică, nu ilegală, cooperarea între bănci pentru stabilirea ROBOR
Bancherii susțin argumentele economistului-șef al BNR împotriva deciziei Consiliului Concurenței privind ROBOR
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român