Cine vrea un credit de la bănci sau IFN-uri, este verificat mai întâi la Biroul de Credit. Dacă împrumutul i se aprobă, semnează că-i vor fi raportate datele la Biroul de Credit.
Pentru un nou împrumut sau o refinanțare, banca se uită ce notă ai la Biroul de Credit, adică scorul Fico, în funcție de cum ai plătit ratele la vechile credite. Dacă ai calificativ bun, șansele pentru un nou împrumut sunt mari, iar dobânda poate fi mai bună.
Când cineva are probleme cu plata ratelor și întârzie două săptămâni, primește o notificare că va fi raportat la Biroul de Credit. Ce înseamnă asta? Puțini știu. Din simplul motiv că băncile și IFN-urile nu-și informează suficient de bine clienții despre consecințele restanțelor înregistrate în Biroul de Credit.
Problema este că însăși instituția Biroului de Credit s-a dovedit, în cei 21 de ani de existență, foarte zgârcită cu informațiile furnizate publicului sau presei.
Biroul de Credit a funcționat până acum aidoma unei instituții de stat prăfuite: fără haine noi, fără nicio informație nouă pe site sau în rețelele sociale, fără comunicate sau conferințe de presă.
Biroul de credit nu are nici măcar un telefon la care să răspundă cineva și să ofere informații utile.
Iar aplicația CreditIT este mai mult decât modestă, în care poți să vezi valoarea creditului, eventual suma restantă și scorul Fico, fără alte detalii, care sunt trimise pe e-mail. Fără alte informații și funcții utile sau notificări pentru deținătorul unui credit. În consecință, aplicația are recenzii mai mult negative.
Cât despre relația cu presa, în luna februarie a anului 2020, i-am trimis directorului general al Biroului de Credit, Șerban Epure, câteva întrebări pe e-mail, la care, în luna martie, mi-a răspuns: „Îmi pare rău, dar sunt extrem de ocupat. Poate spre jumătatea acestui an.”

Epure a fost înlocuit recent cu adjunctul său, Cristian Racu, datorită parcursului său remarcabil, cunoașterea profundă a organizației, viziunea orientată către performanță, inovație și responsabilitate, conform unui anunț al Biroului de Credit, pe Linkedin:
„Suntem deosebit de încântați să anunțăm numirea domnului Cristian Racu în funcția de Director General al Biroului de Credit.
Această numire reflectă în mod firesc și meritat parcursul său profesional remarcabil în cadrul organizației, precum și contribuția semnificativă avută în asigurarea conducerii executive și consolidarea direcțiilor noastre strategice.
Cu o experiență de peste 20 de ani în cadrul Biroului de Credit, domnul Racu aduce în acest rol o cunoaștere profundă a organizației, alături de o viziune orientată către performanță, inovație și responsabilitate.
Numirea sa reconfirmă angajamentul nostru pentru continuitate, stabilitate și dezvoltare sustenabilă.
Îi adresăm felicitările noastre și îi urăm mult succes în noua funcție!”
Domnului Racu i-am trimis câteva întrebări de la cititori privind Biroul de Credit, prima dată la începutul lunii ianuarie, apoi alte cinci, ultima la începutul acestei luni, însă nu am primit niciun răspuns.
Rolul Biroului de Credit în educația financiară, în cei 21 de ani de activitate, este prea modest. Aș zice, irelevant.
Nu există comentarii pentru această știre.
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, consideră că este benefică transparența și cooperarea între bănci în perioada de stabilire a indicilor ROBOR (fixing), pentru care băncile au... detalii
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
„Declarația lui Nicușor Dan care l-a indignat pe CTP: „Cum poți să spui așa ceva și să te pretinzi matematician?” titrează Hotnews. "Cristian Tudor Popescu l-a criticat pe președintele Nicușor... detalii
România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, care a dus la o evoluție paradoxală. Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita... detalii
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania