INS a confirmat creșterea economică de 2,1% în termeni reali pentru anul 2023 în varianta provizorie 2. Aceasta va rămâne valabilă timp de un an, până la recalcularea pe valori semidefinitive, pentru ca rezultatul definitiv să fie dat publicității după doi ani.
Totodată, ultimul trimestru al anului trecut a rămas cu scăderea de 0,5% față de trimestrul anterior ( pe date cu an de referință 2020), deși a marcat un spor de 3% brut și 1,1% pe seria ajustată sezonier comparativ cu T4 2022.
În traducere, rezultatul a fost ușor peste așteptări iar finalul de an apare ceva mai puțin bun prin efect de bază, pentru că T3 a marcat cele mai bune realizări de la un an la altul. Ceea ce se poate oberva din datele calculate de INS cu noua bază de referință, unde ceea ce contează pentru creșterea reală de ansamblu sunt valorile brute.
În termeni nominali, dincolo de diferențele relativ minore înregistrate pentru primele trei trimestre față de varianta anterioară (denumită tehnic provizorie 1), se remarcă modificarea substanțială a rezultatului pentru ultimul trimestru al anului, cu aproape 7 miliarde lei în plus, ceea ce a trimis valoarea oficială a PIB 2023 peste pragul de 1.600 miliarde lei.
[1]
Foarte important din perspectiva parametrilor macroeconomici, recalcularea rezultatului economic în varianta provizorie 2 a trimis nivelul datoriei publice comunicat recent pentru luna ianuarie 2024 de la 50,2% din PIB la 49,9% din PIB, exact sub pragul de 50% de la care legislația obligă la luarea unor măsuri de austeritate, inclusiv înghețarea salariilor publice.
Contribuțiile pe sectoare de activitate la formarea PIB au rămas aproape identice cu varianta inițială, cu construcțiile la +0,8 puncte procentuale influență de avansul economic, sectorul IT și agricultura cu câte 0,4 pp și activitățile profesionale la +0,3 pp, industria figurând de minus cu -0,5pp. Singura modificare, altminteri minoră, a fost reducerea influenței sectorului comercial de la +0,2pp la +0,1pp.
Pe partea de utilizare, s-a majorat semnificativ consumul final efectiv total de la +2,3 pp la +2,8 pp, mai puțin la populație ( de la +1,8 pp la +2 pp) și mai mult la administrația publică (+0,3 pp la +0,6 pp). Formarea brută de capital a urcat de la +2,9 pp până la +3,6 pp ca influență pe avansul PIB, în timp ce variația stocurilor a ajuns de la -3,1 pp la -4,3 pp, valoare care ar trebui să atragă atenția.
România a înregistrat în T1 2026 cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de -1%, ne-am poziționat... detalii
În primele patru luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,8%,... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 36 miliarde lei după primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026
PIB-ul României va crește cu 0,2% în 2026, prognozează economistul Banca Transilvania
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026