INS a confirmat creșterea economică de 2,1% în termeni reali pentru anul 2023 în varianta provizorie 2. Aceasta va rămâne valabilă timp de un an, până la recalcularea pe valori semidefinitive, pentru ca rezultatul definitiv să fie dat publicității după doi ani.
Totodată, ultimul trimestru al anului trecut a rămas cu scăderea de 0,5% față de trimestrul anterior ( pe date cu an de referință 2020), deși a marcat un spor de 3% brut și 1,1% pe seria ajustată sezonier comparativ cu T4 2022.
În traducere, rezultatul a fost ușor peste așteptări iar finalul de an apare ceva mai puțin bun prin efect de bază, pentru că T3 a marcat cele mai bune realizări de la un an la altul. Ceea ce se poate oberva din datele calculate de INS cu noua bază de referință, unde ceea ce contează pentru creșterea reală de ansamblu sunt valorile brute.
În termeni nominali, dincolo de diferențele relativ minore înregistrate pentru primele trei trimestre față de varianta anterioară (denumită tehnic provizorie 1), se remarcă modificarea substanțială a rezultatului pentru ultimul trimestru al anului, cu aproape 7 miliarde lei în plus, ceea ce a trimis valoarea oficială a PIB 2023 peste pragul de 1.600 miliarde lei.
[1]
Foarte important din perspectiva parametrilor macroeconomici, recalcularea rezultatului economic în varianta provizorie 2 a trimis nivelul datoriei publice comunicat recent pentru luna ianuarie 2024 de la 50,2% din PIB la 49,9% din PIB, exact sub pragul de 50% de la care legislația obligă la luarea unor măsuri de austeritate, inclusiv înghețarea salariilor publice.
Contribuțiile pe sectoare de activitate la formarea PIB au rămas aproape identice cu varianta inițială, cu construcțiile la +0,8 puncte procentuale influență de avansul economic, sectorul IT și agricultura cu câte 0,4 pp și activitățile profesionale la +0,3 pp, industria figurând de minus cu -0,5pp. Singura modificare, altminteri minoră, a fost reducerea influenței sectorului comercial de la +0,2pp la +0,1pp.
Pe partea de utilizare, s-a majorat semnificativ consumul final efectiv total de la +2,3 pp la +2,8 pp, mai puțin la populație ( de la +1,8 pp la +2 pp) și mai mult la administrația publică (+0,3 pp la +0,6 pp). Formarea brută de capital a urcat de la +2,9 pp până la +3,6 pp ca influență pe avansul PIB, în timp ce variația stocurilor a ajuns de la -3,1 pp la -4,3 pp, valoare care ar trebui să atragă atenția.
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,07% din aprilie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,84% din aprilie 2026. Contrar impresiei lăsate... detalii
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026
Producția industrială, -7,3% pe seria brută în prima lună a anului