INS a confirmat creșterea economică de 2,1% în termeni reali pentru anul 2023 în varianta provizorie 2. Aceasta va rămâne valabilă timp de un an, până la recalcularea pe valori semidefinitive, pentru ca rezultatul definitiv să fie dat publicității după doi ani.
Totodată, ultimul trimestru al anului trecut a rămas cu scăderea de 0,5% față de trimestrul anterior ( pe date cu an de referință 2020), deși a marcat un spor de 3% brut și 1,1% pe seria ajustată sezonier comparativ cu T4 2022.
În traducere, rezultatul a fost ușor peste așteptări iar finalul de an apare ceva mai puțin bun prin efect de bază, pentru că T3 a marcat cele mai bune realizări de la un an la altul. Ceea ce se poate oberva din datele calculate de INS cu noua bază de referință, unde ceea ce contează pentru creșterea reală de ansamblu sunt valorile brute.
În termeni nominali, dincolo de diferențele relativ minore înregistrate pentru primele trei trimestre față de varianta anterioară (denumită tehnic provizorie 1), se remarcă modificarea substanțială a rezultatului pentru ultimul trimestru al anului, cu aproape 7 miliarde lei în plus, ceea ce a trimis valoarea oficială a PIB 2023 peste pragul de 1.600 miliarde lei.
[1]
Foarte important din perspectiva parametrilor macroeconomici, recalcularea rezultatului economic în varianta provizorie 2 a trimis nivelul datoriei publice comunicat recent pentru luna ianuarie 2024 de la 50,2% din PIB la 49,9% din PIB, exact sub pragul de 50% de la care legislația obligă la luarea unor măsuri de austeritate, inclusiv înghețarea salariilor publice.
Contribuțiile pe sectoare de activitate la formarea PIB au rămas aproape identice cu varianta inițială, cu construcțiile la +0,8 puncte procentuale influență de avansul economic, sectorul IT și agricultura cu câte 0,4 pp și activitățile profesionale la +0,3 pp, industria figurând de minus cu -0,5pp. Singura modificare, altminteri minoră, a fost reducerea influenței sectorului comercial de la +0,2pp la +0,1pp.
Pe partea de utilizare, s-a majorat semnificativ consumul final efectiv total de la +2,3 pp la +2,8 pp, mai puțin la populație ( de la +1,8 pp la +2 pp) și mai mult la administrația publică (+0,3 pp la +0,6 pp). Formarea brută de capital a urcat de la +2,9 pp până la +3,6 pp ca influență pe avansul PIB, în timp ce variația stocurilor a ajuns de la -3,1 pp la -4,3 pp, valoare care ar trebui să atragă atenția.
România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în ianuarie 2026 față de luna anterioară cu -7,3% pe seria brută și cu -3,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut semnificativ în ianuarie 2026 față de luna anterioară, cu -25,3% pe seria brută și -3,7% pe cea... detalii
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație
Deficitul contului curent, peste 27 miliarde euro după primele 11 luni din 2025