Datoria publică, (încă) sub pragul de 60% în februarie 2026

Datoria publică a României a ajuns la 59,1% din PIB la finele lunii februarie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 1.132,26 miliarde lei, valoare cu circa 5 miliarde lei mai mică decât cea consemnată la finalul anului precedent (1.137,32 miliarde lei). 

Nivelul de 59,1% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform datelor disponibile în comunicatul INS nr. 87 din 9 aprilie 2026, respectiv 1.916,4 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii februarie 2026 la rezultatul economic din perioada T1 2025 – T4 2025, potrivit variantei provizorii 2 a PIB 2025.

Astfel, procentajul critic a rămas sub pragul de 60%, după ce urcase peste acesta în noiembrie 2025 pe date operative, în condițiile raportării datoriei publice la un PIB de doar 1.862,2 miliarde lei, aferent perioadei T4 2024 – T3 2025 (T4 2025 nu era atunci cunoscut). Destul de bizar, pe site-ul Ministerului Finanțelor, datele la zi indică un nivel de 59,3% pentru datoria publică în februarie 2026, cu păstrarea PIB conform comunicatului INS mai vechi, nr.54/6 martie 2026

Evoluția acestui indicator este critică. Legal, trecerea pragului de 60% ar fi impus, conform art. 6 din Legea 69/2010 (a responsabilității fiscal-bugetare, republicată în M.O. 472 din 4.06.2020), adoptarea unui program pentru reducerea datoriei publice cu 5 puncte procentuale anual (art.10, corelat cu art. 13 pct. 4b).

Conform PIB-ului vehiculat oficial de Comisia de Prognoză și MF, ar fi rezultat o diminuare cu 102,2 miliarde lei a obligațiilor de plată ale statului român pe parcursul anului 2026. Iar asta după ce ne-am obișnuit să trăim pe datorie. Care a trecut pragul de 500 miliarde lei în 2021 și s-a dublat în doar patru ani. 

Deocamdată, a fost evitat pragul de la care legea prevedea expres blocarea majorărilor de cheltuieli permanente, cum ar fi pensiile și salariile bugetarilor, reducerea SEMNIFICATIVĂ a deficitului bugetar și elaborarea unui plan de reducere a datoriei publice în termenul cel mai scurt (semestrul următor). Dar acest prag va fi trecut în 2026 iar pentru 2027 ar trebui pregătit deja respectivul plan.

Reamintim, datele din execuția bugetară pe 2025 au arătat deja un nivel de 2,6% din PIB al banilor achitați în contul dobânzilor la datoria publică, față de „numai” 2,1% din PIB în anul anterior. În loc de 36 miliarde lei în 2024, am plătit anul trecut peste 50 miliarde lei pentru cheltuieli făcute pe datorie, evident FĂRĂ A LE ACHITA, pentru ca în 2026 să ajungem la 60,8 miliarde lei sau 2,97% din PIB (coincidență, imediat sub limita de 3% din PIB).

Așadar, obligațiile de plată acumulate continuă să reprezinte o problemă importantă pentru bugetul public și grevează asupra viitorului. De reținut, sumele necesare pentru „rostogolirea” datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor la sumele ce înlocuiesc datoriile mai vechi.

Din păcate, ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu și lung obligațiile de platăale statului la peste 3% din PIB, cotapermisă de criteriile Maastricht drept deficit maxim și va reclama în perspectivă să avem excedent primar (a se citi venituri peste cheltuieli pentru a putea plăti dobânzile la datoria acumulată).