Intra si bancile romanesti in criza de lichiditate?

Cresterea dobânzii cheie la 9,5% si mentinerea rezervelor minime obligatorii la niveluri foarte ridicate aratã preocuparea bãncii centrale de a tine în frâu consumul prin scumpirea suplimentarã a creditelor înainte de Paste, desi aceastã mãsurã poate genera probleme grave de lichiditate bãncilor.rnrnEconomistii sustin cã mentinerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul curent, de 20%, este coerentã din perspectiva scopului vizat de BNR, de a controla cât mai sever consumul, însã pentru unele bãnci aceastã decizie ar putea însemna agravarea, în aprilie, a problemelor de lichiditate deja existente, ceea ce ar putea trimite dobânzile din piata interbancarã spre nivelurile foarte ridicate atinse anul trecut, de peste 50%. Un semnal în acest sens ar fi nivelul deja foarte ridicat al dobânzilor pe care unele bãnci sunt dispuse sã le plãteascã pentru depozitele atrase de la clienti, sustin analistii.rnrnMajorarea dobânzii cheie, principalul instrument de politicã monetarã, nu va influenta semnificativ cursul, deoarece piata anticipa miscarea, dar va scumpi în urmãtoarele douã luni creditele, limitând înclinatia spre consum a românilor. Efectele unei astfel de decizii asupra preturilor se fac observate abia dupã o perioadã mai lungã, de câteva luni.rnrnDobânzile interbancare riscã sã sarã la 50% în aprilie, din cauza lipsei de lichiditate rnrn”Acesta ar fi fost momentul oportun pentru o scãdere a rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ale bãncilor, în conditiile în care o astfel de mãsurã ar fi contracarat problemele de lichiditate cu care este probabil sã ne confruntãm în aprilie. Urmãtoarea sedintã de politicã monetarã este abia în mai, iar pânã atunci nu este exclus sã ne trezim cu dobânzi de 50% în piatã, cum a fost anul trecut”, a declarat economistul sef al Raiffeisen Bank România, Ionut Dumitru, pentru NewsIn.rnrnEl a precizat cã dobânzile ridicate pe care unele bãnci sunt dispuse sã le plãteascã pentru depozitele atrase semnaleazã, de asemenea, interesul bãncilor de a atrage lichiditate.rnrnAceste dificultãti legate de lichiditatea din piatã ar putea fi accentuate de eventuale interventii ale BNR în piata valutarã, banca centralã putând sã se transforme, la un moment dat, în creditor net, a adãugat Dumitru. rnrnEl a explicat cã majorarea dobânzii de politicã monetarã la 9,5% implicã noi cresteri ale costurilor creditãrii, dar si ale dobânzilor pentru depozite, însã transmiterea costurilor cãtre clienti se va petrece într-o lunã sau douã, în functie de bancã.rnrnMãsura BNR semnaleazã temeri inflationiste suplimentare rnrn”Prin decizia adoptatã, banca centralã indicã deterioarea anticipatiilor inflationiste, ceea ce reprezintã un argument solid pentru a aduce în discutie nivelul de peste 7% al indicelui preturilor de consum la finalul acestui an”, a declarat economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor, pentru NewsIn.rnrnEl a mai spus cã majorarea la 9,5% a dobânzii de politicã monetarã este “neadecvatã economiei românesti, atât din punct de vedere al corelatiei acesteia cu mediul extern, cât si din punct de vedere al corelãrii cu principala vulnerabilitate a României – deficitul extern”.rnrnBNR mãreste dobânda în speranta cã turbulentele internationale vor trece pânã în varã rnrnPresedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragos Cabat, sustine cã banca centralã a vizat în mod prioritar, prin majorarea dobânzii cheie la 9,5%, aprecierea leului, în speranta cã aceastã mãsurã va contribui la temperarea cresterii preturilor, în special pe componenta de bunuri alimentare.rnrn”Logica pe care merge BNR este sã tinã lucrurile sub control pânã la varã, în speranta cã, pânã atunci, turbulentele internationale se vor mai linisti. Pe leu, perceptia curentã era de depreciere, iar singurul efect imediat al majorãrii dobânzii cheie este cel psihologic”, a mai declarat Dragos Cabat, pentru NewsIn.rnrnMajorarea dobânzii cheie afecteazã consumul cu atât mai mult cu cât ar putea scumpi creditele înainte de Paste rnrnEconomistul sef al Bãncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, apreciazã cã decizia de majorare a dobânzii cheie este cu atât mai importantã cu cât a fost luatã cu putin timp înaintea sãrbãtorilor de Paste, când consumul se accelereazã.rnrn”Cred cã este o decizie corectã, care aratã îngrijorarea BNR privind inflatia si determinarea institutiei de a folosi toate pârghiile de care dispune pentru a tempera cresterea preturilor. De asemenea, cred cã majorãrile aplicate dobânzii de politicã monetarã în ultimele luni nu au inflamat deficitul de cont curent si nici nu au un impact semnificativ asupra cresterii economice, în conditiile în care, în primul trimestru din 2008 ne asteptãm la un avans extrem de consistent al economiei”, a declarat Anghel. El a adãugat cã, în conditiile unui an agricol normal, ne putem astepta la o crestere a economiei peste nivelul de anul trecut, de 6%.rnrnAsupra cursului de schimb, Anghel spune cã efectul majorãrii nu va fi unul semnificativ, deoarece decizia era anticipatã de piatã. El sustine cã reactiile cursului de schimb ar fi fost mai ample, în sensul deprecierii leului, dacã BNR ar fi mentinut dobânda cheie. În plus, turbulentele internationale prevaleazã în evolutia cursului de schimb, a mai spus Anghel.rnrnEl a concluzionat cã, tinând cont de plaja largã a estimãrilor pietei înaintea acestei decizii, fatã de opiniile mai apropiate de un consens în cazul deciziilor anterioare, aceastã crestere a dobânzii cheie ar putea fi ultima din acest an, în cazul în care presiunile inflationiste, atât din interior, cât si din plan extern, nu se vor mai agrava.rnrnBNR a urcat la loc dobânda cheie în cinci luni, dupã ce i-a luat doi ani si trei luni sã o ducã la 7% rnrnEste a patra majorare consecutivã a dobânzii cheie a bãncii centrale, dupã cele din 31 octombrie 2007 (de la 7% la 7,5%), din 7 ianuarie (de la 7,5% la 8%) si din 4 februarie (de la 8% la 9%). Astfel, BNR a urcat în ultimele cinci luni dobânda anualã pe care o plãteste bãncilor la depozitele pe care acestea le constituie la banca centralã cu 2,5 puncte procentuale.rnrnDobânda de politicã monetarã nu a mai fost la un nivel atât de ridicat din august 2005, când BNR a hotãrât sã micsoreze dobânda cheie de la 12,50% la 8,50% pe an.rnrnDecizia se încadreazã în marja superioarã a estimãrilor analistilor, care anticipau, într-un sondaj NewsIn, o majorare a dobânzii cheie cu pânã la o jumãtate de punct procentual.rnrnConsiliul de administratie al Bãncii Nationale a României (BNR) a decis, miercuri, majorarea dobânzii de politicã monetarã cu jumãtate de punct procentual la 9,5% si mentinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei si în valutã ale institutiilor de credit.rn