Inflația anuală a scăzut în august 2024 până la 5,1%, potrivit datelor publicate de INS.
În a opta lună a anului, prețurile au avansat per total cu 0,23%, în principal sub efectul creșterii prețurilor la combustibili și la tutun, după majorarea accizelor.
În această evoluție a contat și efectul de bază (avansul prețurilor în august 2023 fusese de numai +0,54%).
Totodată, inflaţia MEDIE anuală a coborât la 6,5%, de la 6,8% anterior, iar creșterea prețurilor de la începutul anului în curs a ajuns la 3,43%. Valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a fost de +0,35%, marginal peste valoarea din luna precedentă, ceea ce confirmă o stabilizare a situației.
Pe metodologia europeană, inflația înregistrată de România în august 2024 a fost de 0,28%, ceva nai ridicată față de cea pe model național iar rata anuală a inflației a fost de 5,3%, cu 0,2 puncte procentuale peste cea autohtonă (media pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,7%). Acestea sunt datele în termeni comparabili pe plan inteațional și care vor fi prezentate de Eurostat.
Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm aproximativ dublu (+0,45%) față de cel general. Creșterile de la unele produse, precum citrice și alte fructe meridionale (+3,69%, dar numai +2,87% față de august 2023), legume și conserve de legume (+2,74%), zahăr (+1,61%) sau cartofi (+1,59%) au fost parțial contracarate de ieftinirile la fructe proaspete (-6,45%).
[1]
Cea mai mare contribuție la scăderea inflației a adus-o ieftinirea combustibililor (-1,11%), cu efect de circa o treime mai puțin la inflația per total. Indicele produselor nealimentare a fost marginal negativ (-0,03%), în pofida unor creșteri de +0,85% la energia electrică (deși -0,04% comparativ cu august 2023), mașini de spălat (+0,48%) și autoturisme (+0,38%).
Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat +0,51%, cu cele mai semnicative creșteri la igienă și cosmetică (+1,00%) și la îngrijire medicală (+0,87%). Transportul aerian s-a scumpit cu 8,02% față de luna anterioară și +22,48% în ultimele 12 luni dar are o pondere foarte redusă. De reținut scăderea atipică înregistrată în luna august 2024 la apă, canal, salubritate (-0,06%).
Indicatorul CORE 2 ajustat, important pentru politica monetară, a crescut marginal la +0,35%, după ce atinsese în iunie cea mai mică valoare de la începutul anului (+0,27%), în apropierea nivelului de 0,32% consemnat în luna mai. În contextul evoluțiilor regionale, datele confirmă reducerea prudentă a dobânzii de politică monetară pentru a ajuta creșterea economică.
[2]
Situația rămâne delicată, pe fondul recalculării pensiilor și a menținerii unui ritm relativ ridicat al majorărilor salariale, deși productivitatea muncii a fost în scădere de la începutul anului.
Creșterea puterii de cumpărare a angajaților a ajuns în luna iulie la 8,9% iar cea a pensionarilor a fost de 8,7% în august, niveluri cu mult peste realizările din economie.
Traiectoria estimată de scădere a inflației a fost poziționată mai jos pe termen scurt (4% în loc de 4,9% la finalul lui 2024) și ar urma să aibă o revenire în primăvara anului 2025, pentru a reintra în coridorul-țintă vizat oficial după mijlocul anului viitor. Totuși, în absența unei scăderi a IPC pe luna septembrie (simultan cu majorarea pensiilor), valoarea pentru finalul T3 nu va fi atinsă, chiar și cu beneficiul efectului de bază favorabil (+0,79% în septembrie 2023).
[2]
Efectul de bază va rămâne favorabil doar în octombrie 2023, în timp ce va fi greu de înlocuit valorile din noiembrie și decembrie cu unele mai reduse. De-abia în intervalul ianuarie – martie 2025 s-ar putea reintra pe o traiectorie de scădere (sub rezerva unor indexări rezonabile ale veniturilor), ceea ce explică în bună parte estimarea inflației anuale în T1 2025 sub pragul de 3%.
Prognoza oficială arată că va urma, pe parcursul anului viitor, o stabilizare în partea superioară a intervalului țintă de 2,5%+/-1%. Cu toate acestea, persistă mai multe incertitudini, cea mai importantă pentru coșul de consum fiind modalitatea de retragere a subvenției la tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (4,69%) și unde scumpirea se anunță a fi de ordinul zecilor de procente.
Nu există comentarii pentru această știre.
IMM România consideră că adoptarea monedei euro, trebuie să fie următorul proiect strategic al României, se arată într-un comunicat de presă, în care se adaugă: România are nevoie de proiecte... detalii
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2025 a fost de 146 miliarde lei (-7,65% din PIB-ul estimat curent la 1.909 miliarde lei), potrivit datelor operative (pe cash, rezultatul ESA pe... detalii
Dobânda medie pe termen lung pentru România a scăzut în decembrie 2025 până la 6,72% de la 6,82% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas... detalii
România s-a situat la finalul lui 2025 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. Avansul prețurilor de 8,6% după metodologia europeană ce... detalii
Deficitul contului curent, peste 27 miliarde euro după primele 11 luni din 2025
Noiembrie 2025 - cel mai mic deficit comercial din ultimele 12 luni
Datoria publică, 58,9% din PIB înaintea ultimului trimestru din 2025
Deficit bugetar la 11 luni mai mic decât în urmă cu un an: -6,4% din PIB
Inflația anuală, staționară la 9,76% în noiembrie 2025
Datoria publică, 59,7% din PIB după primele opt luni ale anului
Inflația anuală, în scădere ușoară la 9,76%, în octombrie 2025
România, preț dublu la gaze naturale față de Ungaria
-5,4% din PIB, deficit bugetar pe primele 9 luni
Producția industrială, -17,7% în august 2025