Dobânda pe termen lung, în scădere la 6,33% pe martie 2025

Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut semnificativ în martie 2025, până la 6,33%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.

Țara noastră a trecut pe a doua poziție la costurile de împrumut între statele membre, la o distanță semnificativă de Ungaria. Aceasta a ajuns la 7,04%, după o creștere mai mare decât a noastră (6,67% la finele lui februarie 2025).

La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a păstrat aproape la același nivel în Polonia (de la 5,87% la 5,86%), și a crescut în Cehia (de la 4,06% la 4,26%). Aflată în tentativă amânată de adoptare a monedei unice, de care este legată prin curs fix, Bulgaria a păstrat pe parcursul ultimelor 14 luni valoarea de 3,93%.

Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,45%, în creștere semnificativă de la 2,17%, cu observația importantă a unui buget public echilibrat) și Suedia (de la 2,26% la 2,60%), urmate de Germania (2,74%, și ea de la 2,41%). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe au rămas în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit. 

Doar Țările de Jos (2,94%) s-au mai situat sub pragul de 3%., urmate de Luxemburg (3,04%), Irlanda, Croația (ambele cu 3,05%), Cipru (3,10%), Finlanda (3,12%) și Austria (3,15%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior. Media Zonei Euro a crescut de la 2,94% la 3,24%.

De reținut, la nivel european, situația mai problematică a Italiei (ajunsă la 3,89%, de la 3,32% la finele anului trecut) și cea a Franței (3,43%, de la 3,01% în decembrie 2024). Grecia, ieșită la sfârșitul anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a urcat pe locul 7 și a înregistrat un nivel de 3,60%, după minimul de 3,05%, consemnat în decembrie 2024.

Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung a scăzut considerabil, contrar tendinței regionale și trendului european, iar România a coborât pe a doua poziție poziție în UE.

Distanțele de recuperat față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-au redus, deși datoria publică a urcat la 54,6% din PIB la finele lui 2024.

Costul de împrumut al României în martie 2025 a ajuns cu circa 10% sub cel al Ungariei, de unde fusese mai mare în luna precedentă.

Ecartul s-a înjumătățit de la 16% la 8% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească), și a coborât de la 68% la 48% în raport cu Cehia. 

Datele din 30 aprilie 2025, plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,50%, în creștere semnificativă după performanța bună din luna martie (tradingeconomics.com).

Prognoza pentru finalul T2 2025 arată o valoare de 7,42% iar, la orizontul următoarelor 12 luni, modelul utilizat arată un nivel în scădere la 7,18%.