Deficitul bugetar, rezultat slab după primele două luni

Deficitul bugetului general consolidat pe luna februarie 2025 a fost de 30,24 miliarde de lei (-1,58% din PIB-ul estimat la 1.912,6 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor. Este un rezultat aproape la fel de slab ca în debutul anului anterior (-28,99 miliarde lei pe primele două luni din 2024 și -1,64% din PIB), după ce în februarie 2023 minusul fusese de numai 9,5 miliarde lei (-0,67% PIB).

Deși suntem de-abia la început de an, rezultatul consemnat apare ca un semnal de alarmă, în condițiile în care ar trebui să avem în anul curent o scădere a minusului bugetarpe o traiectorie care să arate intenția de încadrare în cerința de cel mult -3% din PIB, necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv. 

Pe fondul creșterii economice în pierdere de viteză de anul trecut (+0,9% în varianta provizorie, cu un rezultat de +0,7 în T4 2024), încasările au fost mai mari cu 3,5% în primele două luni din 2024 (aproape 3 miliarde lei). Cu o inflație anuală redusă sub 5% ca medie lunară, acest avans s-a tradus într-o scădere de +0,2 pp raportat la PIB (de la 4,9%, la 4,7%). 

Totodată, s-a consemnat și o creștere cu 4,24 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o diminuare a ponderii în PIB de la 6,5% până la 6,3%. Simplificat, în primele două luni ale anului statul a cheltuit cam patru lei la fiecare trei lei încasați, deficite importante fiind consemnate la bugetul asigurărilor sociale (-3,6 miliarde lei) și la fondul național de sănătate (-1,8 miliarde lei).

Urmare a unor transferuri mai reduse către asigurări sociale și sănătate, bugetul de stat a înregistrat un deficit sub cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (deja la +3,22 miliarde lei după achitările timpurii de impozite) și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,18 miliarde lei).

De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+42,2% și 3,27 miliarde lei în plus), unde influența majoră a venit de la majorarea impozitului pe dividende (+179%, în contextul cotei de 8%). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+9,7%, sub nivelul modicării nominale a salariului mediu și doar +2,93 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat cu circa 42% ( de la 2,39 miliarde lei la 3,39 miliarde lei).

Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au scăzut cu -3,2% în termeni nominali (-647 milioane lei), ca urmare a unui volum de restituiri semnificativ majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (de la 4,43 miliarde lei la 6,08 miliarde lei). 

Veniturile nefiscale au însumat 6,63 mld lei, nivel similar (doar în termeni nominali) cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 4,41 miliarde lei, în scădere cu 46,4% față de primele două luni din 2024.

Cheltuielile cu dobânzile, în creștere cu peste 50%

Avansul cheltuielilor (+3,7%) a fost ușor mai mare decât al veniturilor și sub nivelul inflației. Cea mai importantă creștere s-a consemnat pe segmentul cheltuielilor de personal (aproape 4 miliarde lei sau +16,2%, de peste trei ori mai mare în raport cu inflația). Totodată, cheltuielile pe proiecte finanțate prin împrumuturi PNRR s-au majorat cu peste două miliarde lei (+174% !). 

Asistența socială a consemnat o creștere mai mare de patru miliarde lei (+10,4%), mult peste cea generală și de două ori  peste nivelul inflației, ca urmare a creșterii importante a pensiilor. În schimb, avansul la bunuri și servicii a fost undeva la jumătate față de IPC (+2,4% și doar +350 milioane lei nominal). 

Subvențiile au scăzut considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-863 milioane lei, respectiv -33,1% în termeni nominali) . În fine, ar mai fi de semnalat creșterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (+3,39 miliarde lei sau +50,9% nominal), al căror efect se va vedea tot mai clar în deficitul public.